Bine aţi venit în România! Aţi apucat să vizitaţi Sibiul, cum vi s-a părut?
Castus: Am sosit cu o zi înainte de concert, am avut un pic de lucrat, dar am avut timp să ne plimbăm prin zona istorică. Ne-a plăcut.
Norri: E într-adevăr frumos. Am venit până aici cu maşina şi am trecut prin Slovacia şi Ungaria. În România am remarcat o localitate, nu mai ştiu cum se cheamă, dar e plină de palate ţigăneşti, cu turnuleţe, am rămas impresionaţi. Le priveam şi ne întrebam: „Wow, ce se întâmplă aici?" Ne-a plăcut şi peisajul din România, dar şi arhitectura.
Aţi văzut vreun alt recital de la festival?
Norri: Nu am apucat să vedem nici un concert atunci când am fost în Piaţa Mare, am prins doar lupte cu sabia şi alte genuri de spectacole. Sperăm să vedem şi câteva trupe de muzică.
De la ultima noastră întâlnire, cea de anul trecut, trupa s-a despărţit, astă toamnă, de doi dintre membrii săi, Teufel şi Martin, iar astfel s-au rupt şi legăturile între Corvus Corax şi Tanzwut. Ce s-a întâmplat?
Norri: Am fost atâţia ani ca într-o familie, în care ţi-ai dat seama de multă vreme că nu mai merge, dar tot ţi-e greu să te desparţi de celălalt, pentru că tot timpul aveţi ceva de făcut împreună. Dar anul trecut am ajuns într-un punct în care a trebuit să-i spunem lui Teufel: „Te rugăm, porneşte pe drumul tău, astfel încât şi noi, ceilalţi, să ne continuăm drumul propriu".
Castus: În plus, tocmai demarasem celălalt proiect al nostru, Berlinski Beat, şi l-am întrebat pe Teufel cum ne poate ajuta în acest sens. Numai că lui nu i-a plăcut ideea şi ne-a spus că va trebui să ne descurcăm fără el. De altfel, nici pentru noi proiectul Tanzwut nu mai prezenta acelaşi interes, aşa că a trebuit să ne despărţim.
Norri, cântai şi tu în Tanzwut, la tobe, ca şi în Corvus Corax. Însă, înainte de asta, ai fost bateristul Depressive Age, o trupă de metal care a activat până acum vreun deceniu. Ce-ţi mai aminteşti din acele vremuri?
Norri: Oh, vechile timpuri metal din viaţa mea... Da, ne simţeam foarte bine, în plus, a fost prima trupă în care am cântat şi care a avut oarece succes, era o combinaţie ciudată de hardcore, grind, metal... mai erau trupe care amestecau aceste stiluri, dar a fost prima dată când o astfel de formaţie a făcut-o în mod serios, scoţând CD-uri şi făcând turnee europene. În acele timpuri am învăţat să cânt extrem de „direct", este unul dintre primele lucruri pe care le deprinzi într-un grup metal: să fii ca un metronom. Astfel am învăţat să cânt simultan şi cu inima, dar şi cu creierul, ca un robot.
De la timpurile de demult, să trecem la viitorul apropiat: în această toamnă Corvus Corax va scoate un nou album, intitulat „Sverker". E un mic pas de la regele suedez cu acest nume - şi de la Casa de Sverker, dinastia pe care a fondat-o - la poezia skaldică, la fel ca şi de la aceasta din urmă şi până la Edda poetică şi cea în proză. Cu încă un pic de imaginaţie putem ajunge şi la legenda naţională a Finlandei, Kalevala. Pentru noul vostru disc sau, cine ştie, pentru următoarele, aţi folosit colecţiile amintite drept sursă de inspiraţie?
Castus: Mult mai mult de-atât! În acest concept am pornit de la următorul raţionament: avem Berlinski Beat, care acoperă muzical zona est-europeană; Corvus Corax acoperea zona central-europeană şi cea asiatică. Aveam aşadar nevoie de o nouă zonă. „Vizitasem" Spania şi Franţa, dar niciodată nordul Europei. Am colaborat la proiectul „Excalibur: the Celtic Rock Opera", în cadrul căreia am interpretat muzică celtică. De-aici ne-a venit ideea de a ne arunca privirea către Nord. Cu mult timp în urmă, aş zice acum vreo douăzeci de ani, am descoperit o carte foarte veche, cu cântece vikinge. Am redescoperit-o recent şi ne-am gândit să compunem acest album, cu muzică vikingă şi celtică. Cum anul viitor este ultimul din calendarul mayaş, am vrut să folosim conceptul de Ragnarok, aşa cum apare el în „Voluspa", folosind însă mai multe influenţe. Iar numele Sverker are o puternică rezonanţă vikingă.
Norri: Sverker a fost primul rege care a readus gloria Suediei după venirea creştinilor. Este un personaj istoric foarte important, a făcut oarecum trecerea de la vremurile vechi la cele noi. Aşa cum spunea şi Castus, până acum ne-am orientat asupra centrului şi estului Europei, mergând până departe înspre Est, până în China chiar. Chiar dacă muzica noastră includea şi până acum unele elemente celtice, nu ne-am concentrat niciodată în mod deosebit asupra lor. Ideea este că toate culturile sunt interconectate, nu le poţi delimita în moc clar. Numai că asupra părţii nordice a Europei, înspecial asupra istoriei şi popoarelor germanice, asupra vikingilor, nu ne-am concentrat niciodată atenţia. Am descoperit, în special Castus, o mulţime de cântece minunate din Danemarca, Suedia, Feroe s.a.m.d., care sunt foarte diferite de muzica noastră de până acum, deşi există oarece legături. Acum luăm aceste cântece din zona nordică şi le includem în stilul nostru.
Aşadar, ce vom putea asculta?
Castus: Veţi asculta muzică celtică, veţi simţi că este o muzică foarte veche, dar veţi percepe şi amprenta Corvus Corax. Iar muzica vikingă nu e atât de dură pe cât s-ar crede. De obicei, când spui vikingi, te gândeşti la nişte luptători foarte duri şi sângeroşi. Însă viaţa lor de zi cu zi era foarte normală, le plăcea să danseze, să socializeze. Iar noi prezentăm tocmai această parte necunoscută a lor.
Norri: Muzica noastră se bazează pe un amestec de stiluri, între care există diferenţe, dar şi o mulţime de similarităţi. E foarte interesant să descoperim că în zona nordică - ai cărei locuitori sunt percepuţi doar drept nişte barbari fioroşi, o imagine deloc uşor de asociat cu cultura - lucrurile stăteau cu totul altfel. Iar atunci când descoperi indicii legate de muzica lor, îţi dai seama că este o muzică foarte plăcută. Imaginea lor începe să difere din ce în ce mai mult de cea pe care o ştim din filmele despre vikingi. Cultura lor era una aleasă. Hainele erau foarte colorate, purtau diferite bijuterii, în multe culori. Toate acestea indică faptul că înclinau către o viaţă plăcută. Dansau în grup, împreună, iar stilurile erau asemănătoare cu cele celtice.
Aşa cum spuneaţi, menestrelii vechilor vremuri (dar şi cei ai zilelor noastre) culegeau melodii din zonele pe unde treceau, complet diferite de locurile natale, şi le adăugau propriului repertoriu. În cazul proiectului vostru Berlinski Beat, realizat alături de DJ Robert Soko, cum au stat lucrurile? Aţi găsit voi muzica balcanică sau aceasta v-a găsit pe voi?
Castus: Înainte de Corvus Corax, eu şi Wim interpretam muzică balcanică. Cântam la trompetă şi chitară.
Norri: Iar eu provin dintr-un district al Berlinului unde s-au stabilit diverşi imigranţi: arabi, turci, greci şi din alte ţări din acea zonă. Am crescut aşadar printre balcanici, iar influenţele au fost inclusiv muzicale.
Castus: Când am simţit că e timpul să demarăm un nou proiect, l-am întâlnit pe Robert Soko şi ne-a venit ideea unei colaborări. Ne-am gândit că, dat fiind că acum 20-25 de ani cântam muzică balcanică, n-ar fi rău să abordăm din nou stilul de dinainte de Corvus Corax.
Deci această întâlnire a găsit un sol fertil în chiar trecutul vostru personal.
Norri: Cu siguranţă. În plus, de multă vreme ne distram mergând la petreceri cu muzică balcanică, beam vin şi bere şi dansam în stil balcanic. Muzica era tradiţională, lucru care o apropia oarecum de genul Corvus Corax, însă amestecată cu ritmuri moderne. Iar rezultatul poate fi rezumat printr-un singur cuvânt: distracţie! Acum câţiva ani am vorbit cu DJ-ul, care era chiar Robert Soko, şi i-am dat câteva CD-uri ale Corvus Corax. El era puţin ameţit, şi eu la fel, în plus am şi pierdut contactul vreme de câţiva ani, iar anul trecut ne-am reîntâlnit. M-a recunoscut şi mi-a zis: „A, eram un pic beat pe-atunci, dar tu mi-ai dat CD-urile acelea? Le mai am şi acum". Ideea de a colabora cu noi l-a încântat imediat.
Castus: Printre piesele Berlinski Beat avem şi o piesă românească, va apărea pe viitorul nostru disc, însă din păcate nu îmi amintesc acum numele ei.
Aţi colindat lumea cu Corvus Corax, acum veţi face la fel cu Berlinski Beat, deja aveţi programat un concert în Mexic anul acesta.
Norri: Într-adevăr, vom avea un program interesant în Mexic, vom cânta în formula Corvus Corax / Cantus Buranus / Berlinski Beat, toate trei în cadrul aceluiaşi turneu. Într-un weekend avem programat Cantus Buranus & Berlinski Beat, iar după o săptămână Berlinski Beat & Corvus Corax. Nu vrem să „cucerim" lumea, ci doar să răspândim ideile noastre, care au avut destul succes până acum. Iar secretul este că tot ceea ce facem facem din inimă. Iar oamenii pot simţi când ceva este real, din suflet, sau dimpotrivă, e doar un produs. Nu pornim pe principiul „Hai să facem ceva din care să ne iasă bani"; ideile pornesc din inimă şi le filtrăm prin minte, iar asta le conferă o mare energie. Mexicanii pot simţi dacă această energie există, dacă le prezinţi ceva real sau doar un produs. Iar când simt că muzica vine din inimă, răspund cu un mare entuziasm. Nu contează care dintre proiecte li-l prezentăm, reacţionează cu o pasiune la fel de mare la toate.
Veţi aduce ritmurile Berlinski Beat în Balcani? Aveţi vreun concert programat în această zonă?
Castus: Am cântat la Sziget Festival, acum două săptămâni. E cel mai apropiat loc de Balcani în care am ajuns. Au mai fost trupe din Turcia, din România, au fost şi trupe de ţigani.
Norri: Cântau muzică „adusă în prezent". Aceasta şi este ideea noastră: să iei muzica tradiţională veche şi să o ţii în viaţă „modernizând-o". Tinerii resping din start muzica pe care o ascultau bunicii lor. Muzica veche este pe cale de dispariţie, dar noi o readucem în actualitate, îmbrăcând ideile tradiţionale în haine noi.
Castus: Apoi o vom duce înapoi la origini, dar mai avem nevoie de timp pentru a o duce înapoi balcanicilor.
Norri: Îi rugăm să mai aibă puţină răbdare. (râsete)
Castus: De fiecare dată când cântăm, indiferent cu care dintre proiecte, remarcăm că în public sunt persoane în vârstă, dar şi tineri, cu toţii simţindu-se la fel de bine, indiferent de vârstă sau de stilul pe care îl ascultă de obicei.
Vorbind de proiecte: după două albume „Cantus Buranus", veţi scoate şi un al treilea? Poate cu o orchestră românească?
Castus: Vom relua turneele în formula Cantus Buranus, dar concertul va fi un amestec de piese de pe primele două albume. Sper să ajungem cât de curând şi în România. Cât despre un al treilea CD „Cantus Buranus", nu-l avem printre proiectele din viitorul apropiat. Suntem mult prea ocupaţi şi de prinşi de ideile din acest moment, cu cele două albume, „Sverker" şi cel al Berlinski Beat, iar ambele vor fi urmate de turnee în toată lumea.
Norri: Dar în acelaşi timp ştim prea bine cum suntem şi este inevitabil să scoatem cândva şi un al treilea album „Cantus Buranus". Dar nu putem spune dacă asta se va întâmpla peste zece ani, sau peste cinci. Dar cu siguranţă va veni o zi în care vom sta cu toţii şi ne vom gândi: „Gata, a venit momentul pentru a relua proiectul Cantus Buranus!" Dar exact când se va întâmpla asta, nu ştiu. Mulţi oameni, când ajung la 40 de ani, sau chiar la 30 de ani, se gândesc că gata, viaţa s-a terminat. În special viaţa de muzician. Dar e un raţionament greşit. Noi cred că vom muri pe scenă. Ca atare, avem destul timp în faţă pentru toate aceste proiecte.
Dacă ar trebui să alegeţi între Castelul Bran, asociat cu legenda lui Dracula, şi Casa Poporului, cunoscută de străini drept construcţia lui Ceauşescu, ce aţi alege?
Norri: Despre Ceauşescu ştim că a fost un adevărat monstru, aşa că, vă rugăm, lăsaţi-ne să-l alegem pe celălalt tip! (râsete) Câteodată însă istoria se impregnează în ziduri, astfel încât să-ţi producă fiori. Dar în cazul în care palatul construit de Ceauşescu ar putea găzdui şi evenimente culturale... de ce nu?
V-aţi surprins fanii de atâtea ori până acum prin proiectele voastre, încât, atunci când au impresia că aţi epuizat toate limitele, le arătaţi că puteţi merge şi mai departe. Ce surprize le mai pregătiţi?
Norri: Într-adevăr, avem pregătite câteva surprize foarte plăcute, dar dacă dezvălui cadoul înainte de a-l deschide, îi strici tot farmecul. Anul viitor vom pune în practică o parte dintre aceste idei, cu Corvus Corax.
Castus: Fanii noştri să stea cu ochii pe pagina oficială. 2012 va fi într-adevăr ceva deosebit!
Cătălina Iancu (Adevărul)
