Iarmarocul a fost deschis pe toată perioada festivalului (26-28 august) în Piaţa Mare şi tot aici au avut loc cele mai multe dintre evenimentele incluse în program. Din decor a făcut parte şi un ţarc unde au putut fi admirate animale şi păsări: oi, iepuri cocoşi şi găini. Marele absent a fost Mihai Găinuşă, care a lipsit, motivat, de la manifestare. Colegii săi de la Cronica Cârcotaşilor însă, au deschis, vineri, parada trecând pe sub Podul Minciunilor. Echipa a pornit din Piaţa Mică în frunte cu Şerban Huidu. Cu căţel, cu purcel, cu Mistreţul Neprietenos, dar şi cu Dezbrăcatu îmbrăcat în cavaler, ca şi ceilalţi, plus bebeluşele costumate în domniţe, parada a defilat prin centrul oraşului. Li s-au alăturat mai toate formaţiile participante, mai puţin capul de afiş al ediţiei a XI-a.
Atelierele de artă medievală au fost deschise în cele trei zile la Turnul Sfatului. Şi tot în fiecare zi de festival au avut loc, la Casa Altemberger (Sala cu Coloane), Conferinţele de Medievistică, susţinute de conferenţiar prof. univ. dr. Zeno Pinter. În Piaţa Mare au avut loc spectacole de dansuri medievale, teatru, animaţie stradală, demonstraţii ale meşteşugarilor, dar şi două spectacole pirotehnice asigurate de Crispus - The Art of Fire. S-au bucurat de succes trupele Drachenmond din Germania, Corvinia (Hunedoara), Nomen est Omen (Bucureşti), Cimpoierii din Transilvania (Hunedoara), dar şi Novosadski Karmeni Hor din Serbia.
Cea mai aşteptată apariţie însă a fost formaţia germană Corvus Corax, care a încheiat festivalul, duminică seară. CD-urile trupei s-au vândut ca pâinea caldă, iar lumea s-a adunat în faţa scenei încă de la orele prânzului, când nemţii şi-au făcut probele de sunet. Spectatorii au stat ca pe ace până la ora 22.00, când renumitul grup german a avut programat recitalul. înainte de spectacol, artiştii ne-au spus că le place oraşul şi, de asemenea, că sunt încântaţi de atmosferă.
Răsfăţaţii marilor festivaluri de metal au la fel de mare succes şi la manifestările desfăşurate în incinta unor castele. Corvus Corax e o prezenţă constantă la Kaltenberg Rittenturnier, nelipsind de la nici o ediţie din 1993 încoace. De asemenea, au concertat la Burghausen, unul dintre cele mai mari castele din Europa, la Cerveni Kamen (în apropiere de Bratislava), iar la Wäscherschloss au înregistrat unul dintre recitaluri pentru un album live. "Doar în faţa Turnului Londrei n-am cântat!", glumea unul dintre muzicieni. Întrebaţi unde ar vrea să evolueze, la castelul lui Dracula sau în faţa Casei Poporului, Norri ne-a precizat: "Ceauşescu a fost un mare criminal, aşa că îl alegem pe primul!". „Muzica noastră are puterea de a ajunge la inima oricărei categorii de public", au mai declarat Norri şi Castus.
Muzicienii din Berlin au cucerit publicul încă de la primele acorduri. Îmbrăcaţi în straie medievale, artiştii au renunţat pe parcursul concertului la pelerine şi şi-au etalat tatuajele, rămând la bustul gol. Mai mult decât atât, Castus a renunţat la orice fel de constrângere şi a optat pentru o libertate totală, etalându-şi fusta scurtă şi plisată în cel mai pur stil medieval.
Cu tobe, cimpoaie şi alte instrumente din vechime, Wim, Castus, Hatz, Norri, PanPeter, Vit şi Steve au cucerit audienţa imediat. Toată lumea a dansat, a cântat, a ţipat şi-a ţopăit pe tot parcursul recitalului. Publicul a salutat cu urale fiecare cuvânt rostit de Castus în limba română: "Mulţumesc". "Noroc", "Mâinile în aer", dar şi dedicaţiile ce au introdus piesele "Ballade de Mercy" - "Aceasta este o melodie pentru toate fetele frumoase de aici", respectiv "In Taberna" - "Acesta este un cântec pentru băut!". Setlistul a mai inclus cântecele "Suam Elle Ires", "Urmawi", "Skudrinka 2 Mazedonischer Tanz", "Mille Anni Passi Sunt", "Venus Vina Musica", "Nominalto", "Palästinalied / Alte Clamat Epicurus", "Spielmannstanz", "Filii Neidhardi", "Titenka", "Die Klage", "Bibit Aleum", "Pack", "Saltarello", "Chou Chou Sheng". Regii menestrelilor au fost chemaţi de două ori la bis, pentru care au păstrat "Platerspiel" şi "Albanischer Tanz". Muzicienii au scris deja pe o reţea de socializare că abia aşteaptă să revină în România anul viitor.
Cătălina Iancu (Adevărul)
