Dark Tranquillity, un concert exploziv la Bucureşti

The Silver Church a fost joi seară locul "where death is most alive”. Clubul bucureştean a găzduit al doilea dintre cele cinci concerte din miniturneul Dark Tranquillity în sud-estul Europei. Veniţi de la Istanbul, cei şase suedezi au susţinut un nou recital exploziv pentru rockerii români, la aproape un an de la concertul organizat de Artmania, la Sibiu.

Admiratorii genului au dat curs invitaţiei promoterilor, de a-i "întâmpina cum se cuvine” pe renumiţii muzicieni. Astfel că publicul s-a manifestat cât se poate de zgomotos pe tot parcursul show-ului, contribuind la succesul unui nou eveniment de club din zona metal. Chiar dacă nu erau la prima întâlnire cu spectatorii români, suedezii au fost plăcut surprinşi de reacţia fanilor. Aşa se face că solistul Mikael Stanne le-a făcut program colegilor de trupă: "Să facem din asta (din întâlnirea cu publicul român - n.r.) o chestie anuală!”

"Încălzirea” s-a făcut cu piese ale unor nume mari ale genului. Nu a fost nevoie de o trupă de deschidere, suedezii fiind de ajuns pentru a potoli setea de rock a celor veniţi în The Silver Church. Mai mult, acest fapt le-a lăsat artiştilor libertatea de a-şi prezenta un setlist de 18 piese. Dacă anul trecut, în Piaţa Mare din Sibiu, s-au concentrat pe piesele albumului "We Are The Void”, lansat în 2010, de data aceasta au mers pe un "best of the best”, trecând prin toată discografia din cei 20 de ani de carieră. Grafica de pe monitoarele laterale, dar şi de pe panoul de leduri din spatele tobelor a completat atmosfera tipică Dark… Tranquillity.

"At The Point Of Ignition”, "The Fatalist”, "Icipher”, "Damage Done”, "Lost To Apathy”, "Monochromatic Stains”, "The Gallery”, "The Wonders At Your Feet”, "Iridium”, "Focus Shift”, "Dream Oblivion”, "Misery's Crown”, "Haven”, "Punish My Heaven”, "Lethe”, "Final Resistance” au făcut deliciul publicului, pentru bis fiind păstrate "Therein” şi, bineînţeles, "Terminus (Where Death Is Most Alive)”. Chiar şi aşa, publicul a scandat "We want more!” minute bune după finalul show-ului.

Mikael Stanne (voce), Martin Henriksson şi Niklas Sundin (chitară), Daniel Antonsson (bass), Anders Jivarp (tobe) şi Martin Brändström (clape) au turat motoarele la maximum, de la prima până la ultima piesă. Mikael a fost întâmpinat cu urarea "Happy Birthday”, chiar dacă ziua sa de naştere urma să fie sărbătorită abia vineri. "Blondul întunecat” n-a stat o clipă locului, spre disperarea fotografilor, fie ei profesionişti sau de ocazie, a comunicat cu publicul între melodii, a cântat cocoţat pe boxe şi a strâns mâinile fanilor din primele rânduri în timpul concertului. La un moment dat, solistul a îndemnat publicul să se manifeste cu şi mai mult entuziasm: "Am remarcat un început de moshing, aş vrea să văd şi mai mult”, a spus vocalul, iar grupul de pletoşi s-a conformat. Înainte de bis a fost fluturat un steag suedez, pe care Mikael l-a luat şi şi l-a înfăşurat în jurul gâtului, iar la final a coborât de pe scenă pentru o baie de mulţime.

Chiar dacă erau obosiţi după călătoria de la Istanbul la Bucureşti, dar şi după explozia de energie din timpul concertului din The Silver Church, artiştii au mai rămas circa o oră în club, pentru a se fotografia cu fanii şi a le acorda autografe. S-ar putea spune, fără nici o urmă de îndoială, că Dark Tranquillity este una dintre cele mai prietenoase trupe suedeze. Şi, tot fără nici o îndoială, că este una dintre cele mai bune formaţii din zona metal scandinavă.

Mikael Stanne: "Un show fantastic, în faţa unor oameni minunaţi”

Cu o oră înainte de concertul din The Silver Church, am stat de vorbă cu Mikael Stanne. Solistul Dark Tranquillity ne-a împărtăşit câteva gânduri despre show-ul de anul trecut, din Piaţa Mare din Sibiu, dar şi despre recitalul pe care urmau să-l susţină în Bucureşti. "La Sibiu a fost fantastic, nu ştiam la ce să ne aşteptăm. Este unul dintre lucrurile care-mi plac în legătură cu un concert într-o ţară sau un oraş unde n-am mai fost: că nu ai de unde şti la ce să te aştepţi. Dar s-a dovedit a fi un show fantastic, într-un oraş minunat, în faţa unor oameni minunaţi. Aşa se face că imediat după concert am vorbit cu organizatorii şi le-am spus că vrem să repetăm experienţa cât de curând. Aşa că… iată-ne!”. Nici pentru Bucureşti nu şi-a planificat nimic. Bineînţeles, în afară de o prestaţie la nivel maxim, ca de obicei. "Chiar nu ştiu cum va reacţiona publicul. Dacă va fi nebunie ca data trecută, atunci nu pot decât să fiu fericit. Noi, cel puţin, vom da totul pe scenă”.

În Capitală, Dark Tranquillity a venit în cadrul unui miniturneu. "Seria concertelor a început miercuri în Istanbul şi urmează să se încheie duminică, în Atena, aşa că pentru noi acest periplu e ceva scurt şi drăguţ”. Şi totuşi, un asemenea tur de forţă are şi unele dezavantaje: "Abia am avut timp să ne odihnim după concertul din Turcia, am preferat să ne refacem forţele, aşa că n-am avut timp să vizităm oraşul. Rămâne pe data viitoare”.

Dacă în timpul recitalului solistul Dark Tranquillity a purtat o cămaşă neagră, la interviu a optat pentru un tricou purtând sigla revistei suedeze CloseUp Magazine. Un obişnuit al croazierelor metal organizate de publicaţia amintită, Stanne a participat anul acesta la un eveniment similar, pus la cale de americani. Mikael ne-a oferit câteva impresii şi despre experienţa celor "70.000 Tons of Metal”: "A fost ceva nebunesc, chiar suprarealist. Ne aflam în mijlocul oceanului, pe o navă plină de metalişti. A fost totuşi foarte aproape de atmosfera festivalurilor europene, pentru că, deşi croaziera a avut loc în Statele Unite, majoritatea celor prezenţi veniseră din Europa. Se vede treaba că toată lumea merge la festivalurile din toată lumea. Cât despre celelalte trupe, am asistat la show-uri fantastice, precum cel al unor artişti ca Testament, Uli Jon Roth, Exodus. A fost ca o mare petrecere metal, ce a ţinut patru zile”. Dacă pentru suedezii de la CloseUp un astfel de eveniment are deja o tradiţie de câţiva ani, promoterii din Statele Unite au compensat prin lux şi locaţii exotice, ducând experienţa "la nivelul următor”. "Croazierele CloseUp durează doar o zi sau o zi şi jumătate, şi tot e ceva fantastic. Evenimentul din SUA a fost unul grandios. Pe navă erau 30 de baruri, oamenii îţi ofereau câte o bere de fiecare dată când te întâlneau, iar metal-ul a fost omniprezent: pe cele patru scene, în zona rezervată pentru karaoke, nu aveai scăpare nicăieri”.

Mikael ne-a vorbit, de asemenea, despre talentul de grafician şi fotograf al colegului său de trupă, Niklas Sundin. În 2010, chitaristul amintit a avut o expoziţie de desene, inclusă în programul oficial al festivalului Artmania. În timpul precedentei vizite în România, Niklas a surprins imagini inedite din Sibiu, fotografii care i-ar putea asigura material suficient pentru o nouă expoziţie. "Nu ştiu dacă le va expune, dar părerea mea este că ar trebui. La fel cum ar trebui să facă din nou o expoziţie cu desenele sale, mai ales că a ajuns deja la al treilea volum de grafică”.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)