Tiamat - "Votaţi iubirea"

În Sala Agronomia din Capitală a avut loc sâmbătă seară primul concert în România al cunoscutei formaţii suedeze Tiamat.  

La 19 ani după ce şi-a înfiinţat trupa, Johan Edlund a ajuns şi la Bucureşti. Chiar de echinocţiu, "prietenii ştiu de ce", s-a împlinit visul fanilor români, care îi aşteptau de pe vremea când albumul "Wildhoney" domina topurile din întreaga Europă, inclusiv cele întocmite pe plaiurile mioritice. Unii, poate şi mai de dinainte... Deşi uşile sălii s-au deschis, conform anunţului oficial, la ora 18.00, rockerii au mai avut de aşteptat câteva zeci de minute în hol, mulţi profitând de asta pentru a cumpăra tot stocul de produse Tiamat (pe CD sau DVD) de la taraba amplasată acolo. Nici recitalul trupelor de deschidere nu a început "nemţeşte", dar aşteptarea a meritat: trupa Kratos a cântat un gothic a la Nightwish, încălzind atmosfera. Au avut şi o invitată, care a accentuat cu flautul său contrastul dintre vocea feminină şi sunetele dure ale instrumentelor tipice metalului. Nici Grimegod nu a dezamăgit, ardelenii arătând că apropierea Aradului de Ungaria nu e una doar geografică, ci şi muzicală.

"Copiii lumii de dincolo". Din întuneric, au răsărit cei patru Tiamaţi (Johan Edlund, Anders Iwers, Lars Sköld şi Thomas Petersson-Wyreson), plus clăparul de turneu. "Dictatorul" Johan a apărut purtând o manta până în pământ şi o caschetă amintind de uniformele din cel de-al Doilea Război Mondial. "Suntem Tiamat din Suedia", a spus el, deşi Edlund a părăsit de ani buni ţara scandinavă, iar recent a criticat violent schimbarea orientării politice a guvernului de la Stockholm. "Votaţi pentru iubire", i-a indemnat Tiamat pe spectatori, după "Vote For Love" urmând "Children Of The Underworld". După piesa "Cain", fotoreporterii au fost trimişi în zona publicului, spre bucuria fanilor cu aparate foto "neprofesioniste", ale căror blitzuri au sclipit continuu, nestingherite, până la finalul show-ului. Pentru rockerii români, trupa a fost "mai strălucitoare decât Soarele", în setlist venind - după "Brighter Than The Sun" - piesa "To Have And Have Not", urmată de nemuritoarea "Whatever That Hurts" de pe "Wildhoney" şi de "I Am In Love With Myself".

"Pe aripile cerului". Nici gafele organizării n-au putut strica impresia finală: totul a fost ca "într-un vis", cum spune titlul melodiei "In A Dream", ce deschide albumul "Clouds". Fanii au fost purtaţi pe "Wings Of Heaven", ca într-o "Phantasma Deluxe". Tot de pe CD-ul "A Deeper Kind Of Slumber" am putut asculta live "Cold Seed". "Clovenhoof" nu este numai numele dat semnului făcut de rockeri la concerte, ci şi titlul unei melodii de pe ultimul lor album, "Prey". Cu "As Long As You Are Mine" s-a încheiat spectacolul propriu-zis, dar românii nu au vrut deloc să-i lase pe Tiamaţi să plece. Pentru inevitabilul bis trupa a păstrat piese de referinţă: "Love Is As Good As Soma" şi "Sleeping Beauty", finalul fiind rezervat melodiei "Gaia". Toate trei au fost "oldies, but goldies". La fel am putea spune şi despre trupă, anii pe care îi au în spate cei patru însemnând pentru ei experienţă şi o tinereţe fără bătrâneţe. Şi aceasta în ciuda glumei făcute anterior de solist pe forumul formaţiei: "Va trebui să aleg o singură chitară, sunt prea bătrân pentru a putea căra mai multe".

Paul Iancu (Cotidianul)

Concert - Fanii au gustat mierea sălbatică a lui Edlund

Sâmbătă seară, chiar de echinocţiu, trupa suedeză Tiamat a concertat pentru prima dată în România. Aşa cum a promis, Johan Edlund a adus metalul la Bucureşti, la Sala Agronomia. 

În sfârşit, Edlund n-a mai fost pentru români doar "(In) a dream", ci a ajuns în fine şi pe plaiurile mioritice, unde fanii îl aşteptau de pe vremea când superbul său album "Wildhoney" domina topurile de profil din întreaga lume. La ora 18:00 s-au deschis nu numai uşile Sălii Agronomia, ci şi porţile sufletelor fanilor către lumea de dincolo, descrisă de geniul Edlund în cântecele sale. În deschidere au cântat trupele Kratos şi Grimegod, şi s-au descurcat bine, dar rockerii veniţi din toate colţurile ţării aşteptau cu nerăbdare headlinerii. Cei patru Tiamaţi, cărora li s-a adăugat clăparul de concert, au intrat în sală pe întuneric. Vocalistul Johan Edlund a apărut într-o haină neagră, lungă până-n pământ, cu ochelari asortaţi ţinutei şi o şapcă de piele, amintind mai degrabă de imaginea unui Obersturmbahnführer. "Doar nu degeaba s-au numit iniţial Treblinka", au comentat cunoscătorii.

VOTE FOR LOVE. Tiamat a demonstrat că este o trupă de gothic metal. Johan Edlund, Anders Iwers, Lars Sköld şi Thomas Petersson-Wyreson au creat o atmosferă psihedelică, în stilul lor caracteristic. "Suntem Tiamat din Suedia", a spus liderul, care a comentat pe la jumătatea concertului, impresionat de primirea surprinzător de caldă: "Romania fucking rules!". Setlistul a inclus "Vote for love", "Children of the Underworld", "Cain", "Brighter than The Sun" (partea feminină fiind interpretată de Thomas şi de Anders), "To Have and Have Not", "Whatever That Hurts" (trilurile păsărelelor, care deschid melodia, fiind "interpretate" de Johan şi Thomas), "I Am In Love With Myself", "In a Dream", "Wings Of Heaven", "Phantasma Deluxe", "Cold Seed", "Clovenhoof" şi "As Long As You Are Mine". Pentru bis au păstrat probabil cele mai cerute piese ale lor: "Love Is As Good As Soma", "Sleeping Beauty" şi genialul "Gaia". "Ne-ar omorî fanii dacă n-am cânta «Sleeping Beauty» în concerte", ne-a declarat Anders Iwers înainte de a porni spre Bucureşti. Mai pe româneşte, i-ar fi luat "Gaia" dacă l-ar fi omis.

TOO FAR GONE. Fiindcă nu li s-au dat nici un fel de explicaţii, fanii au luat neacordarea autografelor drept o aroganţă a solistului. Dar n-a fost nici pe departe aşa, din moment ce, după show, membrii trupei au coborât de pe scenă să dea mâna cu admiratorii. Iar faza cu paza a fost jenantă. Organizatorii au vrut probabil ca fanii să nu-l lase "Undressed" sau să nu-i taie lui Johan Edlund vreo şuviţă de păr, ca amintire - după cum se ştie, Hellie are cea mai strălucitoare chelie, şi la propriu, şi la figurat, din lumea metalului. Deci securitatea a fost sublimă, dar a lipsit (aproape) cu desăvârşire: o admiratoare care probabil s-a spălat pe cap cu şamponul Andreei Raicu a trecut de bodyguarzi şi a sărit pe Johan mai-mai să-l dărâme. Aşadar, cine a vrut să "e(d)lu(n)deze" măsurile de securitate a putut s-o facă în voie. Cu alte cuvinte, paza a fost o frecţie la picior de lemn. Cu toate gardurile de metal din jur, Tiamat a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că muzica trupei poate sparge toate barierele. Primele care au cedat au fost barierele sufletului, căci admiratorii au fost cu inima alături de ei.

BILE NEGRE. Micuţe, dar cam multe. Le-am acordat exclusiv organizatorilor, care au zbârcit-o din primul moment, întârziind nepermis de mult anunţul oficial, care a apărut după ce deja aflase toată lumea. Aţi văzut vreun afiş cu Tiamat prin oraş? Nici noi. Interviul luat de Metalfan lui Johan Edlund (retradus în engleză) a avut şi hibe, căci i-au interpretat greşit declaraţiile despre credinţă, iar Johan le-a dat peste nas în stilul său ironic, spunând că erorile or fi apărut din cauza "dialectului transilvănean". În viziunea celor trei oameni care au semnat interviul, Anders ar fi părăsit trupa într-o perioadă, fiindcă s-a căsătorit. În realitate, basistul trupei nu este însurat. În varianta în română, Anders Iwers avea un copil, iar în varianta retradusă în engleză s-a pricopsit cu mai mulţi. Personajul în cauză era chitaristul Thomas Petterson-Wyreson. 

RUŞINICĂ. Metalfan n-a fost în stare să organizeze o conferinţă de presă, nici măcar o sesiune de autografe pentru fanii care i-au aşteptat pe Tiamaţi de aproape două decenii! Dintre toate televiziunile din România, s-au găsit să-i ducă la un post tv cu audienţă cât o scară de bloc. Din politeţe, probabil, suedezii au stat de vorbă cu o proas...pătă ştiristă, în timp ce ziariştii tobă de rock n-au avut acces la interviuri. Aşa de bine s-au documentat gazdele, că nici numele nu i-l ştiau. În loc de Edlund, l-au botezat "Edmund". Vorba internauţilor: "Duoamne fereshte!". Corigenta în materie de rock nu şi-a găsit altceva mai bun să-i întrebe decât despre satanism, asta în condiţiile în care Johan Edlund a spus de mii de ori că el cântă despre iubire ("Vote for love") şi că multe dintre declaraţiile sale, ca şi simbolurile despre religie, sunt deseori greşit înţelese.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Johan Edlund - "Sângele meu e foarte dulce şi gustos"

Din ianuarie 2005, atunci când v-am prezentat primul interviu cu Johan Edlund, am ţinut legătura cu solistul trupei Tiamat. Am descoperit o parte dintre multiplele faţete ale personalităţii sale. Un lucru e cert: umorul lui e la fel de negru (şi de calitate) ca muzica pe care o compune... Am cules câteva dintre cele mai sugestive replici date fanilor prin Internet. Vă dezvăluim şi un secret: i-am pus şi noi câteva întrebări, în calitate de fani. Am putea spune că la acest interviu au contribuit toţi admiratorii care au navigat împreună cu Johan Edlund... Iată ce a ieşit!

Te vei opri şi în România, eventual la Castelul lui Dracula?

Johan Edlund: Sunt claustrofob, aşa că n-aş putea să dorm într-un sicriu.

Că veni vorba de vampiri, ce tip de sânge ai?

Roşu ca-n filme, foarte dulce şi gustos, ţinut 34 de ani în cele mai bune butoiaşe! Ca un Macon de calitate căruia i s-a adăugat o linguriţă de zahăr.

Care sunt cele mai mari dorinţe ale tale?

Să văd echipa (suedeză - n.r.) Hammarby IF evoluând în Europa, eventual să joace finala Cupei UEFA cu Hamburger SV. Şi mai vreau ca lumea să supravieţuiască epocii Bush! 

Dacă ai ieşi cu maşina din garaj, iar în faţa ta l-ai vedea pe G.W. Bush aplecat să ridice o bancnotă de pe carosabil, ce-ai face?
Hehe, aş accelera!

Te recunoaşte lumea pe stradă?

Depinde de stradă...

Ce faci cu şosetele când ţi se rup?

Crezi că apucă să se rupă? Le pierd până atunci...

Câte beri poţi să bei?

100 de beri! Doar suntem o trupă de rock!

Şi reţeta împotriva mahmurelii...?

Încă o bere! Ba nu, un Bloody Mary! 

Când te-ai maturizat?

Nu m-am maturizat încă.

Ce înseamnă pentru tine romantismul?

Ştii, stilul Baudelaire: fumezi opiu, îţi îneci amarul în autocompătimire, te faci nesuferit celor care ţin la tine, scrii poeme despre moarte şi frumuseţe... 

Ai plecat vreodată la pescuit în costumul de scenă?

Dacă eşti expus soarelui mexican arzător 16 ore într-un costum de latex negru, devii agresiv şi vrei să-l ucizi pe nenorocitul ăla de peşte! 

Ce părere ai de Eurovision? În 2005 a câştigat Elena Paparizou din Grecia...

Piesa ei sună mai degrabă a Lucyfire (proiectul său solo - n.r.): "You're my lover undercover..." Cred că am o şansă. Şi-aşa germanii mă invită în fiecare an să particip. Dar îmi trebuie o solistă, o grecoaică-minune superplasticată! Sigur am prinde topul! 

Hellie, tu cine mai eşti?

Eh, doar un ratat trist care pretinde că e cântăreţul ăla chel, cu burtă şi cu un curcan înfipt în gât...

Ce noutăţi mai ai?

Lucrăm la câteva melodii noi. Plănuim să înregistrăm un demo de vreo trei-patru melodii în săptămânile viitoare. Cu demo-ul asta vom încerca să stoarcem nişte bani de la o casă de discuri, noi suntem gata să înregistrăm un nou album!

Ce părere ai de Hagi? Îţi aduci aminte de el?

Sigur că noi, suedezii, ne aducem aminte cu plăcere de Hagi! Era căpitanul echipei pe care am eliminat-o în sferturile Cupei Mondiale din 1994! În acel meci, România putea profita de faptul că Hakan Mild a ratat un penalty... Crede-mă, îl ştiu bine pe Mild, nu numai că deseori ratează poarta, dar de multe ori nici mingea n-o nimereşte!

Un mesaj pentru fanii români.

Pregătiţi usturoiul, noi vă aducem metalul!

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)