Metale grele în Letonia

25 de trupe din zece ţări au evoluat în weekendul trecut pe estrada din apropiere de Blome, la ediţia 2008 a festivalului din Letonia. Micuţa localitate - situată la aproape 150 kilometri nord-est de Riga, într-un decor pitoresc - a găzduit evenimentul pentru a patra oară. 

An de an, Metalshow.lv ia amploare: în 2008, bătrâna estradă din lemn, construită în stil rustic, a fost dublată de o scenă ultramodernă, ridicată ad-hoc. Dacă anul trecut s-au vândut în total 2.000 de bilete, acum această cotă s-a atins încă din presale. Berea rece s-a vândut ca pâinea caldă, însă căutare au avut şi lichiorul, şi vodca (evident, rusească), iar carnea a sfârâit pe grătare până în ultima zi. Trupele, mai ales cele baltice, au preferat să-şi întindă corturile aproape de fani, doar headlinerii optând pentru vila din vecinătate sau pentru o cameră de hotel în Riga.  

În fiecare dintre cele două zile, primul recital (Lassie the Cat, vineri, respectiv Sandtrout, sâmbătă) a aparţinut formaţiilor noi, alese prin votul publicului în urma celor trei faze preliminare (plus o finală). Vineri, în deschidere, au evoluat cinci trupe letone, alternativ, pe SWH Rock Stage (scena veche) şi pe Metalshow.lv Stage: Lassie the Cat, Ocularis Infernum, Enhet, Invasion şi Heaven Grey, după care au urmat “greii”. Suedezii de la In Mourning au precedat două formaţii letone “cu nume”. Preternatural a bifat a patra ediţie a festivalului, din tot atâtea desfăşurate până acum, iar veteranii Skyforger, reveniţi în faţa conaţionalilor după un turneu ce a inclus şi un recital la Cluj, au cântat despre vremurile de demult, când triburile păgâne ţineau piept cavalerilor cruciaţi, apărându-şi pământurile. Prima seară a fost încheiată de Agnostic Front (SUA) şi Cradle of Filth (Marea Britanie), care i-au ţinut pe metalişti lipiţi de scenă până la ora 2 noaptea. 

Poate şi datorită faptului că vara în Letonia se întunecă foarte târziu, ziua de vineri a trecut extrem de repede, iar rockerii s-au retras în corturi pentru a se reface pentru concertele de sâmbătă. O cafea tare, o farfurie generos umplută cu câteva bucăţi de carne aburindă, asortate cu cartofi şi salată, plus nelipsita “blondă” sau “brună” la pahar de 500 ml, i-au ajutat pe fani să-şi recapete energia consumată cu o zi înainte. La două după-amiază s-a dat startul maratonului de 12 ore şi 15 trupe. Din nou cinci grupuri letone au deschis balul: Sandtrout, Cult of Destruction, The Blackout, Nicticorax, Relicseed, după care a venit rândul estonienilor de la Nihilistikrypt. Concertele formaţiilor “din vecini” au continuat cu lituanienii de la Thundertale, întâmpinaţi de tunete şi trăsnete. Perkons (zeul tunetului la vechile popoare baltice) şi-a făcut de cap însă doar vreo jumătate de oră, după care soarele a început din nou să strălucească. Anj (Rusia) au făcut uitată scurta repriză de ploaie, iar Dead Shape Figure (Finlanda) au ridicat şi mai mult temperatura. Mai ales la figurat: chitariştii Juhani şi Kride au venit până la gard, basistul Neissu a cântat printre spectatori, iar Galzi, vocalul, s-a lăsat purtat pe braţe de public. După concert, cei patru, plus bateristul Mohkis au plonjat în lacul din apropiere, iar seara au asistat, ca fani, la recitalurile headlinerilor serii a doua. 

Trendkill Method şi Frailty au fost ultimele trupe letone din program, cea de-a doua făcând un show în stilul propriu, cu piese întunecate, inspirate din H.P. Lovecraft. De altfel, deasupra scenei se legănau două manechine spânzurate, mişcate din când în când de vocalul Martins. Frailty a cântat atât melodii de pe proaspăt-lansatul album de debut (“Lost Lifeless Lights”), cât şi cântece în premieră absolută, de pe viitorul EP. Olandezii de la Sinister şi cei patru feroezi reuniţi sub numele Tyr au pregătit terenul pentru “capetele de afiş“ ale serii. Vikingii, conduşi de un energic Heri Joensen, au oferit o privire asupra culturii micului arhipelag, prin melodiile locale culese şi prelucrate în stil metal: “Regin Smidur”, “Gatu Rima”, dar din playlist nu au lipsit nici baladele norvegiene (“Ramund hin Unge”) sau irlandeze (“The Wild Rover”). Concertul lor nu putea să nu includă “Hail to the Hammer” sau “Wings of Time”, cea din urmă fiind piesa lor preferată de pe albumul “Ragnarok”. 

Seara a continuat în stil scandinav, cu Pain, proiectul de suflet al lui Peter Tagtgren de la Hypocrisy, devenită cu timpul o trupă de sine stătătoare, cu un lineup neschimbat de vreo doi ani şi cu cinci albume la activ. Pain a cântat atât “Same Old Song”, cât şi piese noi, suedezii oferind publicului o melodie (“Follow Me”) de pe viitorul album. Un moment inedit s-a petrecut la “Clouds of Extasy”. “Este o piesă despre sâni. Şi despre silicoane”, a anunţat Peter. Imediat, o fană din primele rânduri a ţinut morţiş să-i arate că ai ei sunt naturali, astfel că şi i-a etalat până la sfârşitul piesei. Tagtgren şi-a păstrat cumpătul, dar la final nu s-a putut abţine: “Mulţumesc - şi mulţumesc şi pentru sâni”, a spus el, cu umoru-i caracteristic. O altă “veche piesă” a fost păstrată pentru bis: “Greed”, de pe primul lor album. 

Metalshow.lv s-a încheiat cu o trupă britanică de primă mână: punkerii de la The Exploited. Scoţienii, deloc zgârciţi, au cântat circa două ore. Şi aceasta deşi la un moment dat unul dintre generatoare a căzut, lăsând scena în întuneric vreme de câteva minute. A urmat o ultimă noapte în cort, duminică dimineaţă metaliştii pornind spre case, la fel cum au venit: cu autocarele puse la dispoziţie de organizatori, cu maşinile personale sau făcând autostopul.

Paul Iancu (Cotidianul)