Halloween în stil italian

Născută pe bătrânul continent, cu origini precreştine (în Samhain-ul celtic) şi "exportată" în America de emigranţi, în special de cei irlandezi, "Seara tuturor sfinţilor" sau Halloween a trecut Oceanul înapoi, cu toate influenţele care i-au fost adăugate de-a lungul timpului.

În seara în care graniţa dintre cei vii şi cei morţi se dizolvă, clubul Crossroads, situat în apropiere de Roma, a decis să aducă pe scenă două dintre sonorităţile cele mai apropiate de ideea sărbătorii: muzica filmelor dark, interpretată de compozitorul şi regizorul Al Festa, şi un concert de gothic metal, susţinut de Théâtre des Vampires. 

Al Festa a semnat coloana sonoră a şase filme şi a contribuit la un al şaptelea. Două dintre pelicule le-a regizat el însuşi, unul dintre ele ("Fatal Frames") câştigând premiul "Lucio Fulci" în cadrul Fantafestival (Italia) şi fiind nominalizat pentru cel mai bun film străin la Festivalul portughez de cinema Fantasporto. La 31 octombrie, în cadrul Halloween Gothic Night, Al Festa se va întoarce la muzica de film, într-un performance multimedia de 74 de minute, intitulat "Millennium Screams". Artistul italian, înconjurat de keyboards, va aduce un omagiu genului său preferat interpretând piese consacrate de producţii ca "Twin Peaks", "Copycat", "Il Gatto a Nove Code" sau "The Night Flier", în timp ce pe uriaşul ecran din spatele său se vor derula clipuri din peliculele amintite. Un moment special va fi dedicat regizorului Pupi Avati, trei lungmetraje fiind reprezentate în setlist-ul lui Festa. Bucăţi celebre, aparţinând unor compozitori ca Ennio Morricone, Ritz Ortolani, Bruno Nicolai, Pino Dosaggio, Giorgio Gaslini, Christopher Young sau Angelo Badalamenti, vor avea parte de o reinterpretare modernă.

Sonya Scarlet şi colegii săi vor face trecerea de la cinema la cultura goth, prezentându-şi show-ul care îi particularizează în lumea metal-ului. Însuşi numele trupei, Theatres des Vampires, este legat de cea de-a şaptea artă, fiind preluat din seria romanelor scrise de Anne Rice, volume care au stat la baza cunoscutei ecranizări "Interviu cu un vampir". Formaţia italiană, unul dintre pionierii subgenului "vampyric metal", a figurat şi pe afişul Rock City Open Air. Rockerii români însă n-au mai putut-o urmări, deoarece festivalul de la Feteşti nu s-a mai desfăşurat. Căutând obsesiv încă de la debut tot ce este legat de vampiri şi vampirism, formaţia oferă un spectacol complet, în care costumele sau simbolurile joacă un rol la fel de important ca şi vocea seducătoare a solistei. Trupa aproape că a devenit un cult pentru admiratorii săi, care îi răspund printr-un fanatism aproape religios. Solista Sonya Scarlet a revenit anul acesta după o pauză destul de îndelungată, provocată de unele probleme de sănătate. Alături de Fabian Varesi (keyboards), Gabriel Valerio (baterie), Zimon Lijoi (bass) şi Stephan Benfante (chitară), ea îşi va purta spectatorii printr-o lume a vampirilor, dar şi a literaturii, multe dintre versurile Théâtre des Vampires fiind inspirate de autori ca E.A. Poe, Baudelaire, Novalis sau Carducci. Din setlist nu pot lipsi piese ca "La Danse Macabre du Vampire", "Pleasure and Pain", "Lilith Mater Inferorum" sau "Angel of Lust", dar nici melodii de pe ultimul lor album, "Anima Noir", lansat anul trecut.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Despre "sex lichid" şi heavy metal, cu Maria Grăjdian

Universitatea de Muzică şi Dans din Köln a găzduit între 8 şi 10 octombrie congresul internaţional "Heavy Metal and Gender", manifestare la care au participat atât specialişti, cât şi muzicieni, precum Angela Gossow (Arch Enemy), Sabina Classen (Holy Moses), Doro Pesch şi Britta Görtz (Cripper). România a avut şi ea un reprezentant la prestigiosul eveniment, în persoana Mariei Grăjdian, care a susţinut tema "Gender is an Attitude: Heavy Metal in Anime Soundtracks".

Cum aţi reuşit să fiţi selecţionată pentru a susţine o prelegere la un eveniment găzduit de prestigioasa universitate din Köln? 
Maria Grăjdian: Un prieten mi-a povestit că se organizează acest congres şi mi-a sugerat să propun şi eu o temă. Am făcut o mică prezentare pe care i-am trimis-o organizatorului şi am fost anunţată după câteva săptămâni că tema propusă de mine a fost acceptată. 

De unde pasiunea pentru cultura japoneză? Mai ales că nu este prima lucrare în care abordaţi această temă.
Încă de mică m-a pasionat cultura japoneză. Când am venit în Germania, în toamna anului 2000, şi am avut ocazia să fac facultatea de muzicologie, japoneză şi franceză, a fost împlinirea unui vis din copilărie. 

V-aş ruga să detaliaţi subiectul prezentat la congres, "Gender is an Attitude: Heavy Metal in Anime Soundtracks".
 Ideea de bază a referatului a fost modul în care se încearcă în cultura japoneză cotidiană, de divertisment, crearea unui spaţiu paralel realităţii genului/sexului impus de societate. Ceea ce eu am numit "gen/sex lichid" pornind de la ideea unei "identităţi lichide" - pe care am conceptualizat-o şi analizat-o amănunţit în lucrarea mea de doctorat, "Identitate lichidă: iubirea postmodernă, Takarazuka Revue şi reinventarea iluminismului" ("Fluessige Identitaet: die postmoderne Liebe, die Takarazuka revue und die Suche nach einer neuen Aufklaerung"), apărută în anul 2009 la Editura Universităţii de Muzică din Bucureşti - se referă la ştergerea graniţelor dintre ceea ce este cunoscut drept feminin sau masculin şi apariţia unor zone nedefinite, de tranzit între ceea ce poate fi numit "centre ale genului/sexului". Acest proces are loc cu ajutorul anumitor strategii estetico-ideologice, dintre care eu am enumerat trei, ce corespund celor trei etape: "Viaţa este o petrecere" ("life is a festival"), ce corespunde fazei încă solide a genului/sexului; "apocalipsul, acum" ("apocalypse, now"), ce corespunde fazei de lichefiere a genului/sexului; "dorul după ceva pierdut" ("nostalgia for the lost"), ce corespunde fazei de re-solidificare a genului/sexului într-o nouă formă, uneori incontrolabilă. Menţionez că aceste trei formule au fost preluate din analiza criticului literar american Susan J. Napier referitoare la desenul animat japonez. Prin cele două exemple muzicale prezentate, am încercat să subliniez felul în care soundtrack-urile desenelor animate japoneze subminează o întreagă tradiţie de teorie identitară prin preluarea şi reproducerea modificată a structurilor culturale apusene în contextul estetico-ideologic contemporan nipon. 

Japonia este pentru mulţi o "terra incognita", cum percep niponii metal-ul european? De exemplu, între Arch Enemy, trupa Angelei Gossow, şi publicul japonez există o legătură puternică.
Dacă aş putea să-mi exprim o părere generală, japonezii întâmpină de obicei cu mare deschidere tot ceea ce vine dinspre lumea apuseană; după receptarea iniţială, urmează un fenomen de "domesticire" a respectivului import, care într-un al treilea pas urmează să fie prezentat drept fapt autohton. Cam aşa s-a întâmplat şi cu metal-ul european: l-au receptat, l-au adaptat, l-au adoptat. 

Aţi asistat şi la alte sesiuni ale congresului? Ce impresii ne puteţi împărtăşi?
Atmosfera congresului a fost în general foarte destinsă, spre deosebire de alte manifestări de acest gen, unde domină o atmosferă extrem de competitivă -nu întotdeauna constructivă. Referatele au fost foarte diferite, atât tematic, cât şi calitativ, dar m-au impresionat în mod deosebit pasiunea şi sinceritatea participanţilor. 

Care dintre temele prezentate de ceilalţi specialişti vi s-au părut cele mai interesante şi de ce?
 Este o întrebare grea. M-au impresionat în primul rând expunerile teoretice despre rolul heavy metal-ului în legătură cu jocul şi genul/sexul din prezentarea introductivă, precum şi studiile de caz care puneau accentul pe raportul dintre masculinitate şi feminitate, care confirmă de fapt clişeele cotidiene din societate, în timp ce par că vor să le revoluţioneze. 

Cum pot fi văzute "Sexele ca atitudine" din exterior, respectiv din ţări precum Germania, cu o largă deschidere către libertatea de exprimare?
În Germania, după modelul american, se merge pe ideea că te naşti ca fetiţă sau băieţel, dar acest fapt nu înseamnă că sexul îţi determină destinul, cum afirma cândva Simone de Beauvoir, ci de-a lungul vieţii poţi să determini singur ce atitudine existenţială - feminină sau masculină - adopţi. În Japonia, dimpotrivă, genul cu care te naşti îţi determină destinul, dezvoltarea şi rolul în societate - de aceea, pentru că şi în cazul Japoniei avem de-a face cu o cultură de tip capitalist târziu, ce a depăşit faza industrializării, se creează la nivel mediatic sau comercial modalităţi de a evada din limitele prescrise ale identităţii şi ale genului; acest fenomen se numeşte escapism. Desenele animate (anime) şi benzile desenate (manga) joacă un rol foarte important, alături de alte produse ale capitalismului târziu, precum turismul, moda sau muzica uşoară, de a te sustrage convenţiilor sociale şi de a le submina fără a te situa propriu-zis în afara acestora. 

Va fi singura ediţie a acestui eveniment sau vor mai urma şi altele?
Sper să urmeze şi altele sau cel puţin alte întruniri cu tematică asemănătoare.

Studii şi specializare

Maria Grăjdian s-a născut în 1977, în Bucureşti. După ce a absolvit Universitatea din Köln, specializarea Muzicologie/Etnomuzicologie, Studii Japoneze şi Filologie Franceză, a obţinut titlul de doctor la Universitatea de Muzică şi Teatru din Hannover, cu o teză în care a abordat tema construcţiei culturale a identităţii moderne în Japonia, concentrându-se asupra strategiilor de interpretare şi marketing în Takarazuka Revue (teatru muzical nipon în care toate rolurile sunt interpretate de femei). În prezent, este cercetător în Centrul de Excelenţă în Cercetare Ştiinţifică al Universităţii din Heidelberg.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Primele nume anunţate la Summer Breeze 2010

 Nemţii, tot nemţi. Nici n-au tăcut bine boxele de la ediţia din vara aceasta, că organizatorii Festivalului din Dinkelsbühl s-au pus pe treabă pentru concertele de la anul. Aşa se face că biletele pentru 2010 au fost deja puse în vânzare, iar primii trei headlineri au apărut pe afişul Summer Breeze, ce va avea loc între 19 şi 21 august anul viitor.

Cu zece luni înainte de deschiderea porţilor Summer Breeze, comunitatea metalică fierbe ­ două nume mari ale metalului mondial s-au înscris pe afiş: Dark Tranquillity şi Hypocrisy! Ambele trupe din Suedia, ambele lansându-şi următorul produs discografic luna aceasta. Lor li se adaugă un obişnuit al festivalurilor germane: Subway to Sally.

Bifând prima prezenţă la Summer Breeze în 2000, Michael Boden şi colegii săi din Subway to Sally vor cânta la Dinkelsbühl pentru a cincea oară. Trupa din Potsdam, unul dintre numele mari ale folk metal-ului, a lansat anul acesta albumul "Kreuzfeuer", care a debutat furtunos în topurile germane: locul 5 în prima săptămână. 

Dark Tranquillity este unul dintre iniţiatorii death metal-ului melodic suedez (devenit cunoscut drept "stilul Goteborg"), alături de In Flames şi At The Gates. La 20 de ani de la înfiinţare, trupa condusă de Mikael Stanne continuă să domine scena metalică. Iar 2010 se anunţă a fi anul lor: după ce dublul DVD "Where Death Is Most Alive", ce va fi scos pe piaţă la 23 octombrie 2009, va încheia o eră a carierei lor, o alta va începe cu albumul ce va apărea la 22 februarie anul viitor. Albumul va fi lansat... la apă, printr-un concert pe nava Silja Galaxy, în cadrul deja tradiţionalului festival organizat de CloseUp Magazine.

Patru ani a tăcut Hypocrisy, timp în care liderul trupei, Peter Tagtgren, s-a ocupat de "copilul său de suflet", Pain, formaţie pe care fanii români au putut s-o vadă chiar vara aceasta, la Sibiu. Acum, "fiul rătăcitor" s-a întors la colegii săi din Hypocrisy, alături de care va colinda din nou scenele lumii: America de Nord în noiembrie-decembrie, Europa în primele luni ale anului viitor. La 23 octombrie 2009, Hypocrisy va lansa mult aşteptatul "A Taste of Extreme Divinity", care va urma succesului din 2005, când a apărut precedentul album, "Virus". Organizatorii Summer Breeze nu au rămas insensibili la mulţimea de mesaje în care numele Hypocrisy se repeta obsesiv, astfel că vocea şi chitara lui Peter Tagtgren se vor auzi anul viitor pe scena din Dinkelsbühl.

Biletele se pot comanda deja online. Şi chiar dacă, precum în celebra reclamă, plăcerea de a trăi trei zile în atmosfera fierbinte (şi la propriu, şi la figurat) din Dinkelsbühl este "de nepreţuit", fanii din întreaga lume şi-o pot asigura plătind 66 de euro plus taxe. Primii 10.000 de cumpărători vor primi, gratuit, un DVD cuprinzând materiale realizate în timpul ediţiei 2008 a Summer Breeze.

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Angela Gossow (Arch Enemy), premiată la Metal Female Voices Festival

Metal Female Voices Festival este un eveniment dedicat trupelor în care microfonul este "monopolizat" de soliste. Şi, deşi Arch Enemy este printre puţinele astfel de formaţii care nu au participat la evenimentul găzduit anual de localitatea belgiană Wieze, asta nu a oprit-o pe Angela Gossow să fie nominalizată la prima ediţie a premiilor MFVF, iar nemţoaica şi-a surclasat rivalele!

Conform paginii de MySpace a trupei, Angela Gossow a câştigat premiul la categoria "Best Growls & Grunts". Deşi trofeele vor fi acordate, oficial, abia în cadrul festivalului (care va avea loc la 17 şi 18 octombrie), organizatorii i l-au înmânat solistei Arch Enemy în culisele altui eveniment găzduit de Belgia, Mass Deathtruction Festival.

"MFVF a lansat un vot online la care fanii îşi puteau desemna favoriţii în cadrul a zece categorii. Se pare că am fost nominalizată (deşi habar n-aveam) şi am câştigat categoria «cea mai frumoasă voce de operă»", glumeşte Angela. "Bine, am câştigat la «Best Growls & Grunts»... Nu mă atrag astfel de lucruri, cu excepţia cazului în care chiar e ceva real. Iar această recunoaştere nu a venit de la vreun juriu «obosit», ci direct de la fani!" Solista încheie: "Arch Enemy nu a cântat până acum la MFVF, poate că e timpul să schimbăm această situaţie!"

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

DVD Dark Tranquillity, lansat la a 20-a aniversare

Trupa suedeză Dark Tranquillity a dat publicităţii conţinutul DVD-ului "Where Death is Most Alive", ce va fi lansat la 26 octombrie în Europa şi la 17 noiembrie în SUA.

Cum anul acesta formaţia sărbătoreşte 20 de ani de activitate, Mikael Stanne & Co. le oferă fanilor suedezi o seară de neuitat în Goteborg, la 30 octombrie. Pentru cei care vor cumpăra un bilet la party-ul aniversar, Dark Tranquillity mai are o surpriză: în preţul de 60 de coroane suedeze este inclus şi un CD în ediţie limitată (333 de exemplare înseriate) cu piese inedite: pe "The Dying Fragments" pot fi ascultate înregistrări live din perioada 1991-1997.

Dark Tranquillity a filmat concertul susţinut la 31 octombrie 2008, în Clubul Rolling Stone din Milano, iar înregistrarea va constitui conţinutul DVD-ului "Where Death is Most Alive". Piese ca "Focus Shift", "The Lesser Faith", "Lost to Apathy", "Misery's Crown", dar şi "Insanity's Crescendo" şi "The Mundane and The Magic" (ultimele două cu Nell Sigland de la Theatre of Tragedy ca guest vocal) i-au entuziasmat pe fanii din clubul italian. Un al doilea disc video digital va include documentarul "Out of Nothing", de 47 de minute, despre Dark Tranquillity, pionieri ai death metal-ului melodic suedez, dar şi o mulţime de înregistrări live rare, plus videoclipurile trupei. "Where Death is Most Alive" va fi lansat în varianta limitată Kingsize Mediabook (2 DVD-uri şi 2 CD-uri), dar şi în versiunea simplă (2 DVD sau 2 discuri audio). CD-urile conţin piesele înregistrate live, mixate de cunoscutul Tue Madsen.

Aniversaţi în oraşul natal

Cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de activitate, întregul DVD va fi proiectat la 30 octombrie în Cinematograful Bio Roy din Goteborg, "pentru prima şi ultima dată". Ca opening act, legendara trupă a ales formaţia Slaughter of the Bluegrass. Aceştia din urmă, aflaţi la primul concert din carieră, vor prezenta piese death metal celebre, dar în versiune... folk. Cei care se întrebau cum sună "Punish My Heaven" la mandolină, banjo şi vioară vor putea afla de la Peter Norlinder, Dan Norman şi colegii lor. Publicul suedez va fi răsplătit pentru fidelitate cu un CD primit o dată cu biletul de intrare: "The Dying Fragments" conţine 13 melodii inedite, înregistrate live în primul deceniu de activitate al Dark Tranquillity. 333 de norocoşi vor pleca acasă cu un "trofeu" unic, cât timp discurile, purtând fiecare număr de serie, vor fi distribuite numai în seara amintită. Evenimentul din Bio Roy va fi urmat de un after party în Clubul Henriksberg, unde Mikael Stanne va fi DJ pentru o seară.

"Se apropie ziua când vom sărbători a 20-a aniversare a trupei, lansând un DVD la care am lucrat cât am putut de bine. Rezultatul este ceva ce considerăm a fi spectaculos şi am dorit să ne bucurăm de el alături de o parte a prietenilor şi a fanilor noştri. Ce mod mai potrivit puteam alege decât o proiecţie specială, chiar în Goteborg? Chiar în inima oraşului, în cel mai clasic cinematograf", a declarat Mikael.

20 de ani de excelenţă

DVD1, "Live in Milan" conţine: 1. "Intro"; 2. "The Treason Wall"; 3. "The New Build"; 4. "Focus Shift"; 5. "The Lesser Faith"; 6. "The Wonders At Your Feet"; 7. "Lost To Apathy"; 8. "FreeCard"; 9. "Inside The Particle Storm"; 10. "Nothing To No One"; 11. "Edenspring"; 12. "Insanity's Crescendo"*; 13. "Lethe"; 14. "Dreamlore Degenerate"; 15. "Misery's Crown"; 16. "ThereIn"; 17. "My Negation"; 18. "Yesterworld / Punish My Heaven"; 19. "The Mundane And The Magic"*; 20. "Final Resistance"; 21. "Terminus" ("Where Death Is Most Alive")

* guest vocals: Nell Sigland (Theatre Of Tragedy)

DVD2: 1. Out Of Nothing - the DT documentary; 2. Promo videos: 2.1. "Therein"; 2.2. "Monochromatic Stains"; 2.3. "Lost To Apathy"; 2.4. "The New Build"; 2.5. "Focus Shift"; 2.6. "Terminus" ("Where Death Is Most Alive"); 2.7. "Misery's Crown"*; 3. The Live Archive: 3.1. "Only Time Can Tell" (1991)*; 3.2. "The Dying Fragment Of An Elderly Dream" (1991)** ; 3.3. "Soulbreed" (1991)**; 3.4. "Yesterworld" (1992)*; 3.5. "Alone" (1992)*; 3.6. "My Faeryland Forgotten" (1992)*; 3.7. "Nightfall By The Shore Of Time" (1992)*; 3.08. "Skywards" (1992)*; 3.09. "Shadow Duet" (1994)*; 3.10. "Crimson Winds" (1994)*; 3.11. "Razorfever" (1997)* ; 3.12. "Constant" (1997)*; 3.13. "Tongues" (1997)*; 3.14. "Feast Of Burden" (2001)*; 3.15. "Indifferent Suns" (2002)*; 3.16. "The Sun Fired Blanks" (2002)*; 3.17. "Hours Passed in Exile" (2002); 3.18. "Damage Done" (2004); 3.19. "One Thought" (2004); 3.20. "The Endless Feed" (2007); 3.21. "Blind At Heart" (2007)

* clip lansat oficial în premieră
 ** clip şi piesă lansate în premieră

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

Bătălia sexelor pe scena metal, subiect de congres internaţional

Un congres internaţional cu teme precum sexualitate, sexism şi heavy-metal, organizat de o universitate de renume, ar fi de-a dreptul imposibil în Estul nostru îngust. 

Şi, totuşi, Universitatea de Muzică şi Dans din Koln, cea mai mare instituţie de profil a Germaniei, dedică trei zile acestei teme, iar lucrările se vor prelungi în sala de spectacol. Printre invitaţi, Angela Gossow (Arch Enemy), Sabina Classen (Holy Moses), Doro Pesch, Britta Görtz (Cripper), dar şi sibianca Maria Grăjdian.

Astăzi, metal-ul este un gen făcut de bărbaţi şi femei deopotrivă. În ciuda acestui fapt, diferenţele dintre sexe sunt mai mult decât vizibile. Rolul sexelor şi stereotipiile din cultura heavy-metal vor constitui temele centrale ale Congresului Internaţional "Heavy Metal and Gender", organizat de Universitatea de Muzică şi Dans din Koln. Între 8 şi 10 octombrie, specialişti, dar şi muzicieni şi chiar fani vor analiza subiectul din perspective diverse. Iar punctele de vedere vor fi dintre cele mai diferite, dat fiind că în cele patru decenii de existenţă metal-ul s-a răspândit pe glob, şi-a creat o mulţime de subgenuri, s-a îmbinat cu specificul şi culturile locale. Manifestarea din Koln va fi o premieră atât pentru Germania (prima conferinţă dedicată heavy metal-ului), dar şi pe plan mondial, conectând muzica şi bătălia sexelor.

Workshop cu Angela Gossow (Arch Enemy)

În programul primei zile se regăsesc teme generoase: "Metalul şi figurile masculine", cu Ozzy Osbourne ales drept personalitate reprezentativă pentru "Începuturile metalului şi relaţiile dintre sexe". Alice Cooper este o altă imagine-simbol analizată, la fel şi "Monstrul masculin". Anii '80 şi '90 sunt dominaţi, conform selecţiei de teme, de "Provocarea adusă masculinităţii". "Extrem, agresiv, feminin" este tema aleasă de Angela Gossow pentru un workshop de 90 de minute, iar seara se încheie cu masa rotundă "Femeile în metal", unde vocii feminine a trupei Arch Enemy i se vor alătura alte nume mari: Doro Pesch, Sabina Classen de la Holy Moses şi Britta Görtz de la Cripper. Moderator va fi dr. Florian Heesch.

Dacă în prima zi imaginea este tema dominantă, sunetul şi instrumentul devin elementele centrale în ziua a doua: chitara şi vocea sunt analizate drept elemente sexualizate. "Virtuozul chitarei" este declarat "anacronic" în primul seminar al zilei, iar în Nu Metal se remarcă trecerea "de la macho la metrosexual". "Estetica metal-ului în clipurile Motley Crue", dar şi "Sexele ca atitudine", în care românca Maria Grajdian analizează legătura dintre heavy-metal şi anime, sunt alte două teme ale zilei a doua, la fel ca şi "Violenţa din versurile thrash", "relaţia dintre sexe în metalul extreme" şi o analiză a teoriei lui Judith Butlers privind interpretarea pe scena black. Globalizarea metal-ului asigură materia primă pentru ultima sesiune a zilei: "Femeile şi degradarea morală în muzica din Jamrud", "Heavy, doom şi death în Brazilia" şi "Ce putem învăţa de la scena din Gaborone". Seara, participanţii sunt invitaţi la Alte Feuerwache, unde va avea loc un concert de "Kammer-Metall" (muzică de cameră inspirată din metal), cum şi-au denumit stilul muzicienii din "ensemble cras".

History/Herstory

Legătura dintre masculinitate şi rasism deschide ziua a treia cu două seminarii pe această temă. Sesiunea următoare, "Fani şi scene", include subiecte ca: "Regulile, ritualurile şi standardele morale" analizate la "războinicii black-death", "sentimentul apartenenţei pe scena grindcore din Melbourne", "percepţia publică a masculinităţii/feminităţii în muzica turcă", bătălia sexelor în rândul cititorilor revistelor de rock, "Metal, masculinitate şi lesbianism". Finalul e dedicat "Perspectivelor şi posibilităţilor". Congresul se va încheia cu un concert "Female Aggression", unde Doro Pesch, Sabina Classen (Holy Moses) şi Britta Görtz (Cripper) revin acolo unde se simt cel mai bine: pe scenă, alături de colegii de trupă.

Evenimentul se anunţă a fi unul cât se poate de serios, la discuţii urmând să ia cuvântul invitaţi din zece ţări. Organizator va fi dr Florian Heesch, unul dintre iniţiatorii proiectului "History/Herstory, o istorie muzicală simetrică". El va fi secondat de colegul său de la Universitatea din Koln, Michael Rappe, profesor de teorie muzicală. 

Sibianca Maria Grăjdian ne-a oferit câteva detalii în avanpremieră despre tema pe care o va susţine la Koln în cadrul "Heavy Metal and Gender": "Subiectul referatului meu este analiza elementelor heavy-metal în soundtrack-urile desenelor animate japoneze (anime). În principal, mă voi concentra asupra a două seriale, şi anume «Cowboy Bebop» şi «Death Note». Ideea de bază a referatului este constituirea androginităţii drept o alternativă la structurile fixe de sex/gen tradiţionale, care implică o anumită limitare identitară a individului".

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)

"Vârstele pământului", album nou Negură Bunget

"Negură Bunget anunţă cu mândrie titlul următorului album ­ «Vârstele pământului»", ne informează una dintre extrem de puţinele trupe de metal din România care suţine, în mod constant, concerte în afara graniţelor. Totodată, Negură Bunget este singura trupă aflată în portofoliul unei case de discuri din străinătate.

"«Vârstele pământului» e un album despre îmbrăţişarea destinului, despre alegerea şi asumarea conştientă a unui fel de a trăi. Din pământ am venit, în pământ ne vom întoarce, e dinaintea şi de dincolo de noi... A-l înţelege şi a-l respecta înseamnă a te înţelege, a-ţi înţelege menirea şi destinul. «Vârstele pământului» e un album despre locuri ale pământului şi locuri ale spiritului, despre legături care transced lumi", spun muzicienii.

Albumul urmează a fi finalizat într-o secluziune pe care Negură Bunget o va întreprinde în pustietatea munţilor în săptămânile ce urmează, pentru a se concentra doar pe lucrul la album, care va fi un pas important pentru viitorul formaţiei. "Şi forma exterioară a albumului are o abordare deosebită. Un nou concept de împachetare e în lucru: handmade, natural şi organic, extinzându-se de la muzică prin aspectul vizual şi împachetare", au dezvăluit artiştii.

Nu vor avea însă prea mult timp la dispoziţie pentru reculegere în munţi, deoarece, începând cu 24 octombie, îi aşteaptă o serie întreagă de concerte: două în Marea Britanie (24, 26 octombrie), două în Belgia (11 noiembrie, 2 decembrie). Urmează apoi turneul european alături de Satyricon, Shining şi Dark Fortress la Paris (4 decembrie), Essen (5 decembrie), Pratteln (6 decembrie), Munchen (7 decembrie), Bologna (8 decembrie), Viena (10 decembrie), Bratislava (11 decembire), Praga (12 decembrie), Cracovia (13 decembrie), Ahus (15 decembrie), Hamburg (16 decembrie), Frankfurt (17 decembrie), Glauchau (18 decembrie), Eindhoven (19 decembrie), Londra (20 decembrie) şi Rosenheim (16 ianuarie).

Cătălina Iancu (Jurnalul Naţional)