„See you in Wacken, rain or shine!" a fost invitaţia adresată amatorilor de metale de către organizatorii Festivalului Wacken Open Air, a cărui ediţie cu numărul 21 a avut loc între 4 şi 7 august în micuţa localitate germană.
Şi, într-adevăr, nici ploaia, nici soarele nu au lipsit pe perioada evenimentului. A plouat mocăneşte miercuri seară, a plouat şi la finalul ultimei zile, parcă pentru a întregi efectele sonore ale piesei „Kaleidoscope" a trupei Tiamat. În rest, soarele a strălucit deasupra sătucului aflat la 50 de kilometri nord de Hamburg.
Nu atât vremea bună a atras cei 75.000 de spectatori la Wacken. Nici măcar lineup-ul plin de nume unul şi unul (de la legendarii Alice Cooper, Motley Crue şi Iron Maiden la trupele ce s-au duelat pentru trofeul Metal Battle). Ci cel mai mult au venit pentru plăcerea de a striga „Wackööön!", în onoarea unui festival deja intrat în legendă.
Nici nu contează care sunt trupele care întregesc afişul W:O:A - un lucru e cert: organizatorii au adus şi vor aduce tot ce e de valoare pe scena metal internaţională. Succesul precedentelor 20 de ediţii a fost o garanţie în acest sens. Iar fanii s-au înghesuit să cumpere bilete încă de la Crăciun, comandate cu mult înainte ca pe site-ul manifestării să fie postate marile nume care urmau să cânte - şi să încânte - în 2010.
Din nou, a cincea oară la rând, evenimentul a fost sold out - cu o lună înainte de primele acorduri, preţioasele abonamente se mai găseau doar la câţiva dealeri obscuri sau prin intermediul „bursei" puse la punct, cu rigoare germană, de echipa W:O:A, unde cei nevoiţi să renunţe la bilete le puteau ceda „întârziaţilor".
De la 1.850 de locuitori la 75.000
361 de zile pe an, în Wacken locuiesc circa 1.850 de săteni, majoritatea trăind de pe urma celor 4.000 de vaci, aşa cum era anunţat pe materialele promoţionale. Apoi se dezlănţuie infernul: localitatea este invadată de zecile de mii de oameni în negru, care vin pentru bere, distracţie, dar în special pentru a gusta dintr-un cocktail metalic din care aproape nimic nu lipseşte: de la bătrânul hard rock la death, trecând prin viking şi heavy metal.
Veniţi care cu maşina personală, care cu autobuzele care nu mai pridideau făcând curse între Itzehoe (gara cea mai apropiată) şi Wacken, cei 75.000 de metalişti au umplut încet-încet cele 200 de hectare de păşune pe care crescuse, parcă peste noapte, o adevărată metropolă. Poliţie, pompieri, puncte de prim ajutor, magazine, rockotecă, nimic nu lipsea. Ba chiar şi un ziar, creat - culmea - de jurnalişti care erau fani ai altor genuri muzicale. Şi, bineînţeles, scenele. Nu mai puţin de şase destinate muzicii, plus cele pe care au fost programate alte evenimente: wrestling, jocuri scoţiene etc. N-a lipsit nici cinematograful în aer liber, pe care documentarele s-au succedat timp de două seri.
„Our soul got a Wacken tattoo"
Piesa lui Doro Pesch, imnul ediţiei trecute, a încălzit inimile fanilor, de vara trecută până anul acesta. Fredonând melodia „We Are The Metalheads", ei au umplut de corturi campingul pus la dispoziţie de organizatori. Zona a fost atent parcelată, astfel că, timp de patru zile, vizitatorii au avut chiar şi adresă proprie. Acum se pot lăuda prietenilor că au locuit pe AC/DC Street, pe Grave Digger Gasse, pe 666th Avenue, pe Hammerfall Highway sau pe Nightwish Boulevard.
Deşi 75.000 de oameni înseamnă tot atâtea nevoi, organizatorii s-au gândit la (aproape) toate. Vizitatorii au avut la dispoziţie duşuri şi toalete cu apă curentă, ce-i drept, contra cost - puteau fi cumpărate cartele pentru punctul sanitar, cu „zece călătorii". Puteau găsi la fel de uşor şi gheretele unde se servea micul dejun. Iar la plecare i-a aşteptat o imensă autogară, cu un panou uriaş, pe care scria ora plecării autocarelor spre gara Itzehoe, Hamburg, Stuttgart, ba chiar şi spre Aarhus sau Copenhaga. Cei care preferau călătoria cu taxiul sau pur şi simplu doreau să părăsească zona W:O:A aveau propriile „gates".
Kit de supravieţuire
În număr limitat, organizatorii au oferit gratuit „full metal bags", adevărate kituri de supravieţuire pentru participanţi. O lanternă, dopuri pentru urechi, un pix, stickere şi alte materiale promoţionale, un sac de gunoi şi o pelerină de ploaie se aflau în săculeţul ce putea servi la fel de uşor drept rucsac. Chiar şi un prezervativ (bineînţeles, purtând sigla festivalului) a fost pus în „full metal bag".
Însă lucrul cel mai util din săculeţul de fâş era pliantul. Programul concertelor şi hărţile campingului şi ale zonei de spectacole erau realmente indispensabile. Pentru că, în „Holy Wacken Land", cel mai uşor lucru era... să te rătăceşti. Nici cu harta în mână nu era foarte uşor să găseşti anumite obiective, dar stewarzii şi agenţii de securitate amplasaţi în punctele principale îi direcţionau cu amabilitate pe cei pierduţi în spaţiul festivalului, în engleză, în germană, dar mai ales prin semne.
Dilema rockerului: cum să se împartă între scene
Cele peste 100 de trupe au „prestat" pe mai multe scene, astfel că, inevitabil, două formaţii sau mai multe cântau simultan. Datul cu banul nu ajuta prea mult fanul: ar fi avut nevoie de un zar cu şase feţe, câte una pentru fiecare scenă. Black Stage şi True Metal Stage, cele două atracţii principale, erau poziţionate fix în dreptul intrărilor şi au găzduit recitalurile capetelor de afiş. „Ruda mai săracă", Party Stage, amplasată în lateral, a fost la fel de bogată în nume mari.
De la cele trei scene principale au rămas destule trupe cât să se strângă şi pentru cortul W.E.T. Stage un lineup... cam cât pentru un festival normal (sau chiar două, dacă e să comparăm cu situaţia din România). În Beer Garden a fost amplasată o altă scenă, iar în Wackinger Village au evoluat destule formaţii de calitate.
Dileme precum „mergem la Cannibal Corpse sau la Tyr?" ori „ce ratăm, Tarja sau Arch Enemy?" se auzeau în conversaţiile purtate de-a lungul şi de-a latul zonei W:O:A. Şi aceasta în ciuda faptului că, de la 11.45 şi până la 3 noaptea, muzica a răsunat non-stop. Iar printre concerte trebuiau strecurate şi concursurile de îndemânare, luptele vikinge bine regizate ori, pur şi simplu, popasurile la gheretele cu mâncare sau băutură. Nici circul nu a lipsit, trupa Circus of Horrors dând reprezentaţii în ultimele două seri ale Wacken Open Air, în Bullhead City. Tot acolo au fost lupte (bine cunoscutul wrestling), dar şi un concurs de tricouri ude.
Peste 100 de trupe... una şi una
Afişul ediţiei 2010 a fost poate cel mai greu din istoria festivalului. O „noapte de neuitat", rivalizând cu turneul Sonisphere, a fost programată în seara a doua. Skyline (cu invitaţi precum Doro Pesch sau U.D.O), Alice Cooper, Motley Crue şi Iron Maiden au ţinut publicul lipit de garduri, de la 16.00 până la 23.30.
De o titulatură similară s-ar fi putut bucura la fel de bine şi seara a treia, cu Arch Enemy, Grave Digger, Slayer, Anvil şi Corvus Corax evoluând pe scenele principale. În paralel cu aceştia, pe Party Stage evoluau Tarja Turunen, 1349 şi Atrocity.
Ultima seară a fost şi ea plină de atracţii: Overkill, Cannibal Corpse, Edguy, Stratovarius, Immortal, Candlemass, Soulfly şi Tiamat. După ce, târziu în noapte, organizatorii au urcat pe scenă pentru a le mulţumi celor care au rezistat timp de patru seri, U.D.O. a încheiat seria concertelor, interpretând, printre altele, piesa care le va ţine de cald fanilor în iarna 2010/2011: „Heavy Metal W:O:A".
În cortul W.E.T. Stage a avut loc, pe 4 şi 5 august, concursul Metal Battle, la care şi România a avut reprezentanţi: trupa clujeană Altar. Andy Ghost şi colegii săi au avut de luptat cu alţi 24 de concurenţi. O a 26-a trupă, cea din China, Raging Mob, nu a putut veni în Germania, din cauză că membrii săi nu au primit viza în timp util. Ca atare, vocalul Robert a încropit un grup alături de care a cântat piesele Raging Mob, în afara concursului. La final a câştigat Battle Beast din Finlanda, dar toţi concurenţii au fost învingători: au triumfat în competiţia naţională, au evoluat la Wacken Open Air, în faţa potenţialilor „scouteri" ai caselor de discuri, au primit materiale promoţionale din partea sponsorilor, iar „delegatul" care a venit la conferinţa de presă de pe 6 august s-a ales cu un sărut de la fata topless „îmbrăcată" numai în body painting, cu sigla sponsorului pe corp.
20, 25, 30 de ani... de carieră
Pentru câteva dintre trupe, prezenţa la Wacken Open Air a însemnat ceva aparte. „Scoţienii" de la Grave Digger, trupă formată în Germania, dar cu sufletul pictat precum faţa războinicilor ce populau cândva renumitele Highlands, au fost primii dintre aniversaţi care au urcat pe scenă. Cu un show concentrat pe albumul „Tunes of War", dar încheiat cu piese de rezistenţă precum „Ballad of a Hangman", Grave Digger şi-au plimbat fanii prin lumea medievală în care scoţienii luptau pentru independenţă. Doro Pesch, regina rockului german, a apărut pe scenă pentru melodia „The Ballad of Mary (Queen of Scots)". Hansi Kürsch, Van Canto şi grupul de cimpoieri şi toboşari Baul Muluy Pipes & Drums au întregit un show de zile mari.
Puţin mai „tineri", conaţionalii de la Atrocity au serbat şi ei o sumă rotundă: 25 de ani de carieră. Deşi „Werk 80" a fost albumul de pe care au provenit cele mai multe piese, Alex Krull şi colegii săi au oferit un show variat. În fine, Tiamat, cei cărora le-a revenit onoarea de a cânta ultimii în programul W:O:A (cu excepţia „headlinerilor headlinerilor", U.D.O.), au sărbătorit şi ei sume rotunde: 20 de ani de existenţă a trupei şi 15 de la marele show „Wildhoney" de la Wacken. De altfel, albumul amintit a fost cântat integral, pentru prima şi ultima dată în carieră, creând o atmosferă pink-floydiană în rândul publicului care-i privea hipnotizat.
Ca-ntr-un vis, „Wildhoney", „Whatever That Hurts" şi toate celelalte melodii de pe cel mai de succes album al grupului suedez s-au succedat, până la „A Pocket Size Sun", cântec urmat de un moment de improvizaţie.
Pentru organizatori, W:O:A 2011 a început deja!
Deşi ediţia 2010 tocmai s-a încheiat, pot fi antamate încă de pe acum biletele pentru W:O:A 22, care se va ţine între 4 şi 6 august 2011. Primele trupe deja se cunosc: Blind Guardian, Avantasia, Apocalyptica şi Suicidal Tendencies vor fi la Wacken la anul. Dar, contând pe capacitatea organizatorilor W:O:A de a aduce un lineup cu greutate, deja fanii se înghesuie să-şi comande biletele: un prim lot, de 10.000 de abonamente, s-a pus în vânzare luni, la ora 0.01, iar în numai cinci ore s-a epuizat!
În zilele următoare puteţi citi mai multe detalii despre ediţia recent încheiată a Wacken Open Air, precum şi câteva interviuri cu artişti.
Paul Iancu (Cotidianul) - corespondenţă din Wacken, Germania
