Vikingii portughezi de la Gwydion vor veni pentru a doua oară în România, de data aceasta la OST Mountain Fest. La evenimentul ce va avea loc la Buşteni (6-8 august), ei îşi vor prezenta şi noul album, “Horn Triskelion”, lansat la începutul lunii aprilie.
Cei şase vikingi (Ruben Almeida - vocal, Kaveirinha şi Joao Paulo - chitară, Vitor Cesar - bass, Daniel Cesar - clape şi Abreu - baterie) au închinat o cupă de “Mead of Poetry” în sănătatea fanilor români, pe care îi vor revedea după ceva mai mult de un an. Ei au vorbit atât despre noul lor album, cât şi despre viitoarea întâlnire cu publicul de la noi, la OST Mountain Fest, ce va avea loc în Buşteni, la Poiana Mare.
“Horn Triskelion” include 11 piese: „The Departure”, „Fara I Viking”, „From Hel To Asgard”, „Ofiussa (A Terra Das Serpentes)”, „Mead Of Poetry”, „Triskelion Horde Is Nigh”, „Odhinn's Cult”, „At The Sumbel”, „Cold Tempered”, „The Terror Of The Northern” şi „Six Trials To Become A Beerzerker”.
Aţi lansat recent al doilea vostru album, “Horn Triskelion”. Ce înseamnă acesta pentru voi ca trupă, dar şi pentru fiecare dintre voi în parte?
În cazul nostru, nu există “individualităţi”, suntem şase buni prieteni şi avem o viziune integrală ca grup. Cu toţii urmărim acelaşi scop: să realizăm tot ce putem în interesul trupei. Lansarea acestui album este o realizare la care visam de mulţi ani. “Horn Triskelion” este cu adevărat un disc ce reflectă munca, dar şi gusturile noastre, în cel mai bun mod posibil. Am primit o reacţie excelentă din partea presei şi a fanilor şi sperăm că vom continua pe acest drum în vremurile ce vin.
Cum l-aţi descrie? Ce ne puteţi spune despre el, ca sound, versuri etc.?
În timp ce pe primul disc, “Ynys Mon”, am strâns piesele compuse în anii precedenţi, “Horn Triskelion” este un album ce reuneşte tendinţe diverse, de la piese epice la melodii inspirate de alcool, toate rămânând însă în acelaşi spirit al CD-ului: un viking/folk metal pe care sigur fanii genului îl vor aprecia. Putem spune că le va face plăcere tuturor iubitorilor de battle epic/viking folk. Am compus „Horn Triskelion” cu un singur gând: să facem piese care să rămână în memoria fanilor, dar variate în acelaşi timp, astfel încât să placă de la prima ascultare, însă fără a plictisi. Majoritatea versurilor sunt inspirate din zona nordică, dar avem şi o melodie („Ofiussa”) ce-şi are rădăcinile în mitologia ţării noastre natale, Portugalia. Multe am mai putea spune noi înşine despre „Horn Triskelion”, dar cel mai bine e ca fiecare să-şi formeze propria opinie, ascultând albumul. Sau, pentru fanii români, venind să ne vadă la OST Mountain Fest, de la Buşteni, din august.
De data aceasta, şi sursele de inspiraţie sunt mai variate decât pe „Ynys Mon”. Pe ce v-aţi axat acum?
Încă de la procesul compunerii pieselor am mers pe o linie diferită faţă de precedentul album. Pentru „Ynys Mon”, mai mult am adunat cele mai bune piese pe care le aveam, unele datând din urmă cu cinci-şase ani, mai mult cu scopul de a ne lansa primul LP, sub egida Trollzorn, cu care tocmai semnasem. Pentru „Horn Triskelion”, lucrurile au stat cu totul diferit: am avut timp să compunem, chiar şi să experimentăm, am explorat diversele surse de inspiraţie şi modurile în care le puteam combina, păstrându-ne totodată propria identitate ca trupă. A fost un album „gândit” încă de la început.
Pentru prima dată, aţi folosit pe un album voci feminine. Ce ne puteţi spune despre soliste?
Atât Isabel Cristina de la Insaniae, cât şi Celia Ramos de la Mons Lvnae au pus suflet şi pasiune, iar asta se vede. Am fost foarte mulţumiţi de această colaborare, iar rezultatul e mult mai bun decât ne-am aşteptat. A fost uşor să lucrăm împreună, iar ele însele sunt foarte creative.
Dacă Ruben (Almeida, vocalul trupei - n.r.) a fost cel însărcinat cu documentarea pe „Ynys Mon”, cum a stat acum situaţia?
Şi pe „Horn Triskelion” tot a lui a fost sarcina, şi asta din două motive. În primul rând, îi place să-și asume acest rol, fără să se plictisească petrecând zile întregi căutând sursa cea mai bună de inspiraţie pentru fiecare piesă în parte. În al doilea rând, cât timp partea melodică este compusă înaintea textului, îi e uşor să găsească metrica ideală a versurilor, păstrând în acelaşi timp mesajul şi sentimentul piesei în ansamblu.
În afară de mitologia celtică şi cea vikingă, aţi inclus şi o piesă inspirată din istoria Portugaliei. De ce Ofiussa şi nu un alt fapt istoric sau mitologic?
Încă de la începutul trupei ne-a unit fascinaţia comună pentru vechile culturi europene, în special cea celtică. Atât demo-urile noastre („Debt to Morrighan”, 1998; „First Channeling”, 2000; „Augmentation”, 2001 - n.r.), cât şi primul album („Ynys Mon”, 2008 - n.r.) au urmat această cale, mai mult sau mai puţin, în timp ce pe „Horn Triskelion” ne-am axat mai mult pe mitologia nordică. A fost un pas făcut în mod natural, cât timp şi partea instrumentală s-a îndreptat tot mai mult spre zona viking folk. În acest fel, albumul a devenit mai solid şi mai matur. Dar asta nu a însemnat să ne uităm rădăcinile portugheze: putem spune că mitologia poporului nostru este foarte bogată şi interesantă - chiar dacă informaţiile sunt disparate şi cu destule lacune - şi, din păcate, ea nu se bucură din partea specialiştilor de interesul pe care îl merită. Iar „Ofiussa” este doar prima dintre piesele ale căror rădăcini se află în solul fertil al mitologiei portugheze; intenţionăm să folosim acest filon şi pe albumele viitoare.
Mead of Poetry este mitica băutură, metaforă a inspiraţiei poetice - ce înseamnă această sintagmă pentru voi?
Exact acelaşi lucru: faptul că albumul dovedeşte mai multă inspiraţie şi maturitate decât cel de dinaintea sa. Iar noi vrem să ne maturizăm şi mai mult, să ne extindem cunoaşterea, nu numai ca muzicieni, ci şi ca persoane.
Cum aţi transpune în ziua de azi Symbel-ul (termen care desemna, în mitologie, un banchet păgân unde băutura era „ingredientul” principal)?
Cea mai potrivită metaforă ar fi aceasta: imaginează-te la un concert şi dintr-odată vezi un grup de prieteni pe care nu i-ai mai întâlnit de multă vreme. Astfel că, în mod normal, serbezi evenimentul, cu mied sau cu bere, depeni amintiri şi te bucuri de trupa care evoluează pe scenă în acel moment. Noi credem că unei formaţii îi place să vadă, de pe scenă, un grup de persoane bucurându-se de show ca de un party, de un banchet. E o imensă petrecere, iar oamenii celebrează tot ce au ei mai important.
De ce „BEERzerker”?
„Beerzerker” include, aşa cum ai intuit, un dublu sens: a bea bere („beer”) ca un berserker. Acest termen l-ar putea defini pe oricare dintre noi - ba chiar pe unul dintre noi, membrii Gwydion! (râsete) Oricum, să devii un beerzerker nu este un lucru uşor, iar cei care vor să se supună testului pot găsi uşor în versurile piesei noastre calea de a-şi dovedi calitatea de beerzerker. Chiar recomandăm această melodie tuturor iubitorilor de bere!
Vorbiţi de „şase încercări pentru a deveni un beerzerker”, care sunt acelea?
A fi un beerzerker adevărat nu e deloc uşor, dar, urmând versurile, trebuie să bei 6 pocale, 5 halbe, 4 căni, 3 sticle, 2 ulcioare și 1 butoi, iar toate astea cât mai repede posibil! („Six cups, five mugs,/ Four tankards to empty,/ Three bottles, two jugs,/ One keg to empty fast, fast,/ Beerzerker is chosen by tight criteria”.)
Vorbind de simboluri celtice, triskelionul este unul dintre ele. Dar, cum sensul unui simbol este dat de cele mai multe ori de cei care-l folosesc, vă întreb ce înseamnă el pentru voi?
Triskelionul este într-adevăr unul dintre anticele simboluri celtice, simbolizând, prin cele trei laturi ale sale, mişcarea, prosperitatea şi transmutaţia. Are un sens similar cu - printre altele - triada zeilor hinduşi Shiva-Brahma-Vishnu. Dar toate sensurile sunt, într-adevăr, personale. Triskelionul înseamnă dezvoltarea personală, expansiunea spirituală. Aşadar, albumul nostru conţine puţin din aceste sensuri. Toţi vrem să fim mai creativi, mai inspiraţi creând muzică, aşa cum am spus şi mai devreme.
Veţi participa la OST Mountain Fest, la Buşteni, în vara aceasta. E a doua oară când veniţi în România, ce v-a rămas în minte de la precedenta vizită?
În primul rând, ne amintim de primirea pe care ne-au făcut-o fanii noştri şi de show-ul minunat din Live Metal Club din Bucureşti. Am venit în capitala României pentru prima dată şi ne-a făcut plăcere să ne petrecem ziua vizitând Casa Poporului, Curtea Veche şi oraşul în ansamblu. Ne amintim că oamenii sunt nebuni, în sensul bun al cuvântului, aşa cum am văzut în timpul concertului şi după show. Abia aşteptăm să cântăm din nou în România şi să oferim fanilor din ţara voastră un show excelent!
Anul trecut, în martie, aţi cântat într-un club din centrul Capitalei, acum veţi participa la un festival în aer liber, la munte. Ce înseamnă această schimbare pentru voi?
E un lucru cu totul diferit. În club, oamenii sunt mult mai aproape de noi şi le putem vedea expresia feţei, nebunia, se creează o relaţie mult mai personală. La un festival în aer liber vom avea în faţă un public mult mai numeros, o masă de oameni scuturând din plete, sărind, cântând alături de noi etc. Iar asta ne oferă o mai mare energie, ce compensează pentru distanţa care se creează, inevitabil, între scenă şi public.
Printre alţii, din lineup-ul festivalului de la Buşteni vor face parte şi conaţionalii de la Ava Inferi. Aţi mai cântat alături de ei, în turnee sau la festivaluri?
Aparent incredibil, deşi suntem din aceeaşi ţară, ba chiar din acelaşi oraş, n-am cântat niciodată alături de ei. Mai mult, între noi şi Ava Inferi există o legătură în plus: producătorul Borge Finstad, care îşi petrece vacanţele în Portugalia. Recent am stat la taclale cu Jaime (Ferreira, basistul de la Ava Inferi - n.r.), e un tip cool. Borge va fi şi el alături de noi, aşa că vom sta cu toţii la o bere şi vom petrece împreună!
Ce mesaj le transmiteţi fanilor din România?
„To all Romanian fans raise you horns,/ Bring your swords and shields/ Gwydion shall march to the Romanian lands/ And drink to Odin, all united will be!” To you Romanian Viking Horde… Noroc! („Pentru toţi fanii români, sus cornul cu bere!/ Veniţi cu săbii şi scuturi!/ Gwydion va mărşălui spre pământul românesc,/ Şi va bea pentru Odin, toţi uniţi vom fi!” Pentru voi, hoarda vikingilor din România! Noroc! - n.r.)
Paul Iancu (Cotidianul)
