Sibiu, capitală europeană a metal-ului

În acest weekend, Sibiul a redevenit capitală europeană, dar de data aceasta una a metal-ului. Vineri, pe scena din Piaţa Mare au urcat Tristania, My Dying Bride şi Opeth, urmând ca sâmbătă, în cea de-a doua zi a festivalului, să concerteze Subscribe, Pain şi Nightwish. 

Circa 6.000 de spectatori s-au strâns vineri seară în Piaţa Mare din Sibiu, pentru a urmări concertele din prima zi a Artmania Festival 2009. În ciuda vremii capricioase din ultima perioadă, organizatorii au preferat să renunţe la cortul în care s-a desfăşurat evenimentul de anul trecut. Din fericire, condiţiile meteo au fost ideale pentru un show în aer liber, norii strânşi deasupra pieţei risipindu-se încă de la primele acorduri de chitară. Şi numărul trupelor a fost micşorat faţă de ediţia precedentă, rezultând un format „compact”, redus la esenţă: şase formaţii de cea mai bună calitate, din genuri diferite, fiecare cu un număr consistent de fani. De asemenea, programul a fost respectat aproape la minut, chiar dacă trupelor le-au fost permise să-şi adauge la setlist şi câte un bis constând în una sau două piese.

Tristania a cântat în România pentru prima dată, dar premieră a fost şi componenţa grupului norvegian. Osten a rămas alături de familie, prietena sa urmând a-i dărui doi gemeni în foarte scurt timp. Blondul solist a fost înlocuit de Kjetil Nordhus, un vocal aproape la fel de charismatic. Tristania şi-a prezentat şi noua „achiziţie”, chitarista Gyri Losnegaard (ex-Octavia Sperati), astfel că a rezultat un lineup inedit. Ce-i drept, Gyri şi Kjetil au luat parte şi la show-urile de acum o lună din Norvegia, însă la concertele scandinave au participat (ca guest musicians) atât Osten, cât şi bateristul Kenneth, încă aflat în convalescenţă după un accident la picior. Aflată în nemeritata postură de opening act, formaţia a început spectacolul din Piaţa Mare cu „World of Glass”, setlistul mai conţinând piese ca „The Emerald Piper”, „Mercy Side”, „Shadowman”, „Beyond The Veil”, „The Wretched”, „Angellore”, „Libre”, „Sacrilege” şi „Down”. Anders Hoyvik Hidle a dialogat cu publicul între melodii, smulgându-le fanilor promisiunea de a trăi muzica la intensitate maximă, alături de membrii trupei. Şi, cum publicul a fost la înălţime, „pretenţiosul” chitarist a ridicat standardele înaintea fiecărei piese de rezistenţă. Mariangela a mulţumit audienţei în limba română, iar reacţia fanilor i-a făcut pe muzicieni să promită o revenire în România. 

Britanicii de la My Dying Bride au revenit la festivalul de la Sibiu, unde au mai cântat în urmă cu doi ani. Cum nu a trecut foarte mult de la lansarea ultimului lor produs discografic, „For Lies I Sire”, setlistul lor s-a concentrat pe piese de pe acest album, precum „Fall With Me”, „Bring Me Victory”, „Santuario di Sangue” sau „My Body, A Funeral”. Acestora li s-au adăugat, în recital, melodii de pe albumele anterioare, spre deliciul fanilor mai vechi ai MDB: „From Darkest Skies”, „And I Walk With Them”, „Turn Loose The Swans” „She Is The Dark”, „The Cry Of Mankind”. Cum My Dying Bride se numără printre trupele favorite ale muzicienilor de la Tristania (aşa cum Hidle însuşi a spus pe scenă la finalul concertului, atunci când i-a anunţat), norvegienii (dar şi italianca Mariangela Demurtas) au venit în zona de protecţie din faţa scenei pentru a-i urmări pe britanici. Prilej pentru rockerii din primul rând de a se alege cu câte o fotografie sau un autograf de la artişti. De altfel, Mariangela şi colegii săi au revenit, ca spectatori, şi la recitalul Opeth. 

„Când am aflat că vom cânta în România, am crezut iniţial că vom merge la Bucureşti. Am fost însă surprins să descopăr acest minunat oraş, Sibiul... Surpriză a fost şi faptul că putem cânta chiar în centrul localităţii - aşa ceva n-ar fi fost posibil în Suedia... Cu atâtea fete frumoase, aproape că ne pare rău că fiecare dintre noi are o soţie sau o logodnică acasă” au fost doar câteva dintre complimentele făcute de Mikael Akerfeldt Sibiului pe parcursul concertului. Solistul de la Opeth a promis şi el că va reveni în România, dar „nu la anul, pentru că îmi zugrăvesc casa, plus că îmi tund peluza, şi curând vom înregistra şi un nou album” - a replicat el, glumind, celor care îi strigau din public să revină la ediţia din 2010 a festivalului. Dar, când vine vorba de muzică, scandinavii îşi iau treaba foarte în serios, iar Opeth nu a făcut excepţie. „Heir Apparent”, „Ghost of Perdition”, „The Leper Affinity”, „Godhead’s Lament”, „Closure”, „The Lotus Eater”, „Deliverance”, „Demon Of The Fall” - sunt doar câteva dintre piesele prin care Akerfeldt şi compania au încins atmosfera din Piaţa Mare. În public a fost desfăşurat la un moment dat un imens drapel al Suediei, crucea galbenă pe fond albastru făcându-i pe artişti să se simtă ca acasă.

Sâmbătă dimineaţă, fanii cu simţ artistic au profitat de orele rămase până la show-ul din ziua a doua pentru a vizita două expoziţii legate tematic de festival. Colecţia de fotografii a lui Aaron Stainthorpe, vocalul de la My Dying Bride, şi-a deschis porţile încă de vineri, rockerii putând să-i cunoască astfel şi o altă latură decât aceea de muzician. Imaginile surprinse de Aaron, reunite sub titlul „From a Dark Mind”, au putut fi văzute în Galeria Centrului Cultural Habitus din Piaţa Mică. Dar muzicienii pot fi şi surse de inspiraţie, aşa cum ne demonstrează picturile Andei Cofaru prin tablourile strânse sub genericul „LIVE on Canvas”. Lucrările ilustrează modul în care un artist plastic simte un concert Nightwish, iar muzica devine mişcare, trăire şi culoare.

Paul Iancu (Cotidianul)